CSJ. Decizia nr. 1409/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1409/2003
Dosar nr. 3123/2002
Şedinţa publică din 4 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
Prin acţiunea înregistrată la 5 septembrie 2002, la Curtea de Apel Oradea, reclamanta Ş.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor. anularea hotărârii nr. 1183 din 13 august 2002 şi obligarea de a i se recunoaşte calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivarea acţiunii s-a precizat de către reclamant că după ocuparea Ardealului de Nord, tatăl său a fost obligat să se mute din localitatea de domiciliu, în Ungaria, împreună cu familia.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa civilă nr. 544, pronunţată la 21 octombrie 2002, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul Ş.P. şi în consecinţă, a anulat hotărârea nr. 1183 din 13 septembrie 2002, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi a obligat-o să-i recunoască calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut din probele administrate în cauză că reclamantul, împreună cu familia sa, au fost obligaţi să părăsească localitatea de domiciliu, luîndu-li-se locuinţa de serviciu, iar în Ungaria li s-a oferit condiţii proaste de locuit, iar tatălui său, o muncă necalificată.
Faţă de situaţia de fapt reţinută, instanţa a apreciat că reclamanta s-a aflat în situaţia prevăzută de art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ, a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Bihor, invocând nelegalitatea şi netemeinicia acesteia.
În motivarea acestuia, s-a susţinut că plecarea familiei reclamante, ca urmare a transferului tatălui acestuia în Ungaria, în calitate de angajat al Căilor Ferate din Ungaria, nu reprezintă persecuţie etnică.
Recursul este nefondat.
Curtea analizând recursul, urmează să constate că în mod întemeiat instanţa de fond a reţinut că refugierea familiei reclamante a fost determinată de obligarea de-a părăsi locuinţa de serviciu şi de împrejurarea că a fost dat afară din serviciu.
Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, nu se încadreză în excepţia prevăzută de Precizările Casei Naţionale de Pensii nr. 1026 din 29 martie 2002, în sensul că nu beneficiază de prevederile legii „persoanele din Ardealul de Nord care dovedesc că pârâţii au fost detaşaţi sau transferaţi în interesul serviciului, la staţiile Căilor Ferate din Ungaria".
Din copia carnetului de muncă nu rezultă o atare situaţie, dimpotrivă, reiese că tatălui reclamantului i-a încetat angajarea.
În atare împrejurare, în mod justificat instanţa de fond a reţinut că reclamantul s-a aflat în situaţia prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, motiv prin care Curtea va respinge recursul conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursuldeclarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor, împotriva sentinţei nr. 544/CA - P din 21 octombrie 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1408/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 141/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
