CSJ. Decizia nr. 1468/2003. Contencios. Anulare decizie M.F. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1468
Dosar nr.3201/2002
Şedinţa publică din 9 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr.856 din 26 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat recurentul-pârât Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de consilierul juridic şi intimata-reclamantă S.C. „A E & TA.B." reprezentată de avocat.
Procedura completă.
Consilierul juridic a solicitat admiterea recursului, cu referire la motivele scrise depuse la dosar.
Avocatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 6.06.2002, reclamanta S.C. AE&TA.B. a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice solicitând anularea deciziei emise de acesta cu nr.304/ 13.05.2002 prin care s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de control din 18.03.2002 întocmit de Garda Financiară.
În motivarea cererii sale, reclamanta a susţinut că în mod greşits-a dispus suspendarea judecăţii în temeiul dispoziţiilor art.10 din OG nr.13/2001, simpla sesizare a organelor de urmărire penală nefiind suficientă pentru a dovedi existenţa unor indicii hotărâtoare pentru soluţionarea cauzei, privind săvârşirea unor infracţiuni.
Prin sentinţa civilă nr.856/ 26.09.2002, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea şi a anulat Decizia nr.304/2002, obligând Ministerul Finanţelor să soluţioneze contestaţia reclamantei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Finanţelor, care a susţinut în esenţă că actul din care rezultă cu evidenţă indiciile săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.12 şi 13 din Legea nr.87/1994, este doar procesul-verbal de control încheiat de Garda Financiară.
Recursul nu este fondat.
În urma controlului întreprins de Garda Financiară, prin procesul-verbal din 18.03.2002 s-a reţinut în sarcina reclamantei obligaţia de plată a sumei de 7.372.275 lei, impozit pe veniturile obţinute în România de persoane juridice nerezidente plus majorările de întârziere aferente şi penalităţile de 0,5 şi 10%, calculate conform OG nr. 26/2001.
Ministerul Finanţelor investit cu soluţionarea contestaţiei împotriva acestui act de control, în temeiul dispoziţiilor art.10 din OG nr.13/2001 a dispus suspendarea judecăţii – reţinând pentru aceasta sesizarea adresată de Garda FinanciarăInspectoratului General de Poliţie – Direcţia Poliţiei Economice Financiare în vederea începerii cercetării privind existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.12 şi 13 din Legea nr.87/1994.
Această decizie este nelegală şi netemeinică şi în mod corect a fost anulată de către instanţa de fond.
În conformitate cu dispoziţiile OG nr.13/2001: „organul de soluţionare a contestaţiei poate suspenda, prin decizie motivată, soluţionarea cauzei atunci când există indiciile săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedura administrativă".
Astfel fiind, simplul fapt al sesizării organului de urmărire penală nu înseamnă şi dovedirea existenţei acelor indicii de săvârşirea unor infracţiuni, determinante în soluţionarea cauzei, cu atât mai mult cu cât nu există nici o confirmare din partea acestora, în sensul că s-ar fi început urmărirea penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr.856 din 26 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1463/2003. Contencios. Anularea hotarârii de... | CSJ. Decizia nr. 1003/2003. Contencios. Recurs anulare act... → |
---|