CSJ. Decizia nr. 1591/2003. Contencios. Anulare în parte a cretificatului de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1591/2003
Dosar nr. 38/2003
Şedinţa publică din 16 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 19 august 2002, reclamanta T.S. a chemat în judecată Ministerul Turismului şi Sportului şi B.T.T. SA, solicitând anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M15 nr. 0033 din 12 august 1996, pentru suprafaţa de 3.730 mp teren, precum şi obligarea pârâţilor la plata de daune materiale şi morale.
În motivarea cererii sale, reclamanta a susţinut că suprafaţa de teren solicitată face parte din terenul de 5329 mp situat în satul Costineşti, cumpărat de părinţii săi în 1947, cu act autentic de vânzare-cumpărare.
Prin sentinţa civilă nr. 1037 din 31 octombrie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea ca tardiv formulată, reţinând pentru această incidenţă dispoziţiile art .5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta T.S., care a susţinut. în esenţă. că actul contestat nu i-a fost adus la cunoştinţă, aşa cum cer dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 29/1990 şi că a aflat de el cu totul întâmplător, în luna iulie 2002.
Recursul nu este fondat.
În sensul dispoziţiilor art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990, obligativitatea comunicării actului administrativ există numai în raport cu persoanele, fizice sau juridice, cărora aceasta li se adresează.
Ca atare, faţă de terţi, termenul de un an, urmează a fi considerat din momentul în care aceştia au luat cunoştinţă, într-o formă sau alta.
Cum reclamanta se află în poziţia de terţ, faţă de certificatul de atestare contestat, obligaţia comunicării faţă de aceasta nu există şi ca atare, corect Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ a apreciat termenul de un an, din momentul îndeplinirii formelor de publicitate, respectiv al transcrierii.
De altfel, din probele administrate, rezultă că în fapt, reclamanta a cunoscut în mod cert despre existenţa certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 15 nr. 0033/1996, încă din ianuarie 2001, când a notificat B.T.T. SA Bucureşti, în legătură cu restituirea diferenţei de teren, situaţie confirmată ulterior şi de împuternicirea dată lui P.P., la 17 mai 2002, de reprezentare în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, având ca obiect anularea aceluiaşi certificat de atestare a dreptului de proprietate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.S., împotriva sentinţei civile nr. 1037 din 31 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1590/2003. Contencios. Anulare certificat de... | CSJ. Decizia nr. 1592/2003. Contencios.. Contestaţie în anulare → |
---|