CSJ. Decizia nr. 1726/2003. Contencios. Refuz emitere act pentru aprobarea cererii de stabilire a domiciliului în România. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 1726/2003

Dosar nr. 62/2003

Şedinţa publică din 8 mai 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, la 15 august 2002, reclamantul L.X. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul de Interne – Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei, anularea deciziei nr. 399762/S.C./II din 22 iulie 2002, emisă de pârât şi recunoaşterea dreptului, constând în stabilirea domiciliului în România. În motivarea cererii s-a arătat că reclamantul a venit în România în anul 1971 şi a absolvit o facultate în Bucureşti. În anul 1994 a revenit în România şi are o societate comercială, care a obţinut un profit de 118.053.000 lei, la 31 decembrie 2001. A anexat la cerere un extras de cont, în valoare de 8.100 dolari SUA.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 977 din 23 octombrie 2002, a admis acţiunea formulată de reclamantul L.X., împotriva pârâtului Ministerul de Interne – Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei. A obligat pârâtul să emită actul corespunzător pentru aprobarea cererii de stabilire a domiciliului în România, pentru reclamant.

Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen, recurs, pârâtul Ministerul de Interne – Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei, criticând-o pentru netemeinicie, susţinând, în esenţă, că în mod greşit instanţa a considerat că reclamantul îndeplinea condiţiile cerute de lege, privind mijloacele de întreţinere, la momentul depunerii cererii de stabilire a domiciliului în România. Astfel, din Bilanţul contabil al firmei, la care reclamantul este asociat, rezultă că acestuia i-a revenit lunar suma de 2.496.541 lei, care este sub cuantumul corespunzător categoriei de viză obţinută până la formularea cererii.

Prin depunerea copiei extrasului de cont, în valoare de 8.100 dolari SUA, reclamantul nu a făcut dovada provenienţei sumei, acesta neputând să economisească într-o anume perioadă o sumă de câteva ori mai mare, decât cea câştigată în perioada respectivă.

Examinând sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este fondat.

La data la care reclamantul L.X. a solicitat aprobarea stabilirii domiciliului său în România, acesta nu îndeplinea condiţiile prevăzute de art. 23 şi urm. din Legea nr. 123/2001 şi respectiv, art. 35 alin. (1) lit. a) – d) din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, venitul său lunar, în baza datelor prezentate în Bilanţul contabil din 31 decembrie 2001, fiind sub cuantumul corespunzător categoriei de viză obţinută până la formularea cererii.

Împrejurarea că ulterior solicitării aprobării stabilirii domiciliului în România, reclamantul a depus acte, din care rezultă realizarea unor venituri lunare mai mari, nu are relevanţă juridică în ceea ce priveşte soluţionarea cererii sale din 26 martie 2002. Astfel, Bilanţul contabil din 31 decembrie 2002 a fost înregistrat la organele fiscale, la 20 februarie 2003.

Aşa fiind, recursul declarat de pârât este fondat, urmând a fi admis. Se va casa sentinţa atacată şi în fond, se va respinge acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Ministerul de Interne – Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei, împotriva sentinţei civile nr. 977 din 23 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşt, secţia de contencios administrativ.

Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 mai 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1726/2003. Contencios. Refuz emitere act pentru aprobarea cererii de stabilire a domiciliului în România. Recurs