CSJ. Decizia nr. 1783/2003. Contencios. Recurs anulare act control financiar. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1783/2003
Dosar nr. 455/2002
Şedinţa publică din 13 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe data de 25 ianuarie 2001 la Curtea de Apel Oradea reclamanta SC V. SA Tăşnad a solicitat modificarea în parte a procesului verbal din 22 octombrie 2000 încheiat de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Satu Mare în temeiul căruia a fost obligată să se înscrie la masa credală a societăţii bancare Banca C. SA cu suma de 396.126.256 lei care, după ce va fi recuperată, va fi virată la bugetul statului, solicitând schimbarea acestei obligaţii.
De asemenea, a cerut şi modificarea procesului verbal de control nr. 4726 din 22 noiembrie 2000, în sensul că după recuperarea sumei de mai sus aceasta să fie utilizată pentru realizarea de investiţii productive în unitate.
Instanţa sesizată, prin sentinţa nr. 287/CA/2001 - P din 3 decembrie 2001, a admis acţiunea, a anulat Hotărârea nr. 21/27 decembrie 2000 a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Satu Mare – Direcţia Controlului Financiar Fiscal Satu Mare, precum şi procesul verbal de control nr. 4726/22 noiembrie 2000 încheiat de Direcţia Controlului Financiar Fiscal Satu Mare, obligându-i pe pârâţii Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Satu Mare şi Direcţia Controlului Financiar Fiscal Satu Mare la plata sumei de 303.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivarea soluţiei date prima instanţă a reţinut că din suma de 4.830.010.000 lei primită cu titlu gratuit de reclamantă de la F.P.S., ca urmare a privatizării, în vederea realizării de investiţii productive şi pe care trebuia să o utilizeze în acest scop într-un interval de 3 ani, a rămas nefolosită suma de 369.126.256 lei. Această situaţie s-a datorat faptului că suma iniţială a fost virată în contul reclamantei de către F.P.S. la Banca C. SA care aflându-se în încetare de plăţi nu a mai putut elibera întreaga sumă, rămânând blocată în cont suma de 369.126.256 lei.
Instanţa de fond a conchis că termenul de 3 ani prevăzut de art. 11 din HG nr. 100/1996 a fost suspendat la data de 29 iunie 1998, când s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 3016/29 iunie 1998 prin care s-a constatat că banca este în încetare de plăţi.
În ce priveşte obligarea reclamantei de a se înscrie la masa credală, nu mai este cazul a se lua o atare măsură întrucât înscrierea era deja făcută.
Sentinţa a fost recurată de către D.G.F.P. Satu Mare, reiterându-se faptul că suma rămasă neutilizată până la data întocmirii unui act de control de către organe de control din cadrul Curţii de Conturi a României a fost regăsită în contul special deschis la Columna Bank.
Recursul este nefondat.
Situaţia de fapt a fost bine stabilită de prima instanţă, iar asupra ei nu s-au adus obiecţii şi nici nu comportă vreo discuţie.
De remarcat că nici asupra soluţiei pronunţate nu s-a formulat vreo critică, recurentul reiterând doar datele de fapt ale cauzei.
În drept, soluţia dată se vădeşte corectă şi legală.
Termenul de 3 ani impus de lege, înăuntrul căruia trebuie utilizată suma rămasă la dispoziţia societăţii privatizate vizează o măsură de drept substanţial, fiind deci un termen de prescripţie, iar nu de decădere.
În consecinţă, acest termen este susceptibil de suspendare, conform prevederilor Decretului nr. 167/1958.
De altfel, nici nu există un temei raţional de aplicare a unei sancţiuni pentru nerealizarea obligaţiei de către reclamant în intervalul definit de lege câtă vreme această situaţie nu a fost sub nici o formă consecinţa unei atitudini culpabile din partea sa, iar în raportul dedus judecăţii nu poate fi angajată o răspundere obiectivă, în afară de culpă.
Prin urmare, sentinţa pronunţată fiind temeinică şi legală urmează a se respinge recursul declarat, menţinându-se soluţia dată de prima instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.G.F.P. Satu Mare împotriva sentinţei civile nr. 287/CA/2001- P din 3 decembrie 2001 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1782/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 1785/2003. Contencios. Anulare act control... → |
---|