CSJ. Decizia nr. 2017/2003. Contencios. Refuz emitere autorizatie de comisionar de vama. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2017/2003
Dosar nr. 2233/2002
Şedinţa publică din 27 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 27 martie 2002, SC G.C. SRL Cluj Napoca a chemat în judecată Direcţia Generală a Vămilor, solicitând emiterea autorizaţiei de comisionar în vamă, pe lângă Biroul Vamal Aeroport Cluj Napoca, obligarea pârâtei la plata sumei de 123.467.013 lei, cu titlu de despăgubiri.
În motivarea acţiunii se susţine că deşi a solicitat emiterea autorizaţiei, prezentând un dosar complet cu toate documentele prevăzute de lege, intimata i-a respins nejustificat cererea.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ,prin sentinţa civilă nr. 251 din 18 iunie 2002, a admis acţiunea şi a obligat pârâta să emită pentru reclamantă, autorizaţia de comisionar în vamă.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Interjudeţeană Cluj, susţinând, în esenţă, că instanţa a apreciat greşit existenţa dreptului subiectiv încălcat al reclamantei, întrucât prin dispoziţiile art. 82 şi 83 din HG şi nr. 1114/2001, pentru aplicarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, se atribuie Direcţiei Generale a Vămilor, competenţa pentru emiterea autorizaţiei de funcţionar a societăţilor, în calitate de comisionar în vamă.
Recursuleste nefondat.
În conformitate cu art. 80 din HG nr. 1114/2001, pentru aplicarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal, „Comisionar în vamă este persoana juridică română, constituită potrivit legii, care îndeplineşte, în numele şi pentru terţe persoane, declararea în detaliu, a mărfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea şi ale operaţiuni vamale, precum şi prezentarea mărfurilor declarate la control vamal şi achitare în vamă a drepturilor de import şi export.
Art. 82 stipulează: „Comisionarul vamal poate să îşi exercite atributele numai după obţinerea autorizaţiei emise de Direcţia Generală a Vămilor".
Recurenţii susţin că are competenţa exclusivă de a stabili numărul de societăţi autorizate în calitate de comisionar în vamă pentru fiecare birou vamal, în funcţie de volumul autorităţilor şi de personalul acestuia.
În condiţiile în care recurenta nu a precizat volumul activităţii, precum şi personalul acesteia, pentru a se face dovada că reclamaţia depăşeşte acest volum, în mod corect instanţa de fond a apreciat ca fiind nejustificat refuzul eliberării autorizaţiei de comisionar în vamă.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de pârâtă se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj, în nume propriu şi în numele Direcţiei Generale a Vămilor, împotriva sentinţei civile nr. 251 din 18 iunie a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurentele la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 17.370.000 lei, către reclamanta SC G.C. SRL, Cluj Napoca.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2016/2003. Contencios. Anulare hotarâre a... | CSJ. Decizia nr. 202/2003. Contencios → |
|---|
