CSJ. Decizia nr. 2030/2003. Contencios. Anulare ordin M.T.S. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2030/2003
Dosar nr. 1818/2002
Şedinţa publică din 27 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată pe data de 6 august 2001 la Curtea de Apel Iaşi, reclamantul B.I. a atacat Ordinul nr. 322 din 6 iulie 2001, prin care a fost destituit din funcţia de director al Direcţiei de Tineret şi Sport a judeţului Iaşi.
Instanţa învestită, prin sentinţa nr. 33/CA din 5 martie 2002, a respins acţiunea.
În motivarea soluţiei date, prima instanţă a constatat că în perioada mandatului îndeplinit de către recurent, 1 ianuarie - 1 iunie 2001, activitatea direcţiei s-a desfăşurat sub nivelul condiţiilor asigurate, posibilităţilor şi cerinţelor, mai cu seamă în privinţa conducerii, organizării şi controlului activităţii aflată sub coordonarea Direcţiei de Tineret şi Sport. Măsura luată faţă de reclamant, a stabilit prima instanţă, a fost motivată generic, aspectele de generalitate regăsindu-se în abaterile repetate, de natură gravă, cuprinse în rapoartele întocmite, care îl exclud din funcţia avută.
Sentinţa a fost recurată de reclamant.
Prin motivele de casare formulate în scris şi dezvoltate oral, recurentul a criticat sentinţa sub următoarele aspecte:
1. Instanţa nu s-a pronunţat asupra nici unui mijloc de probă administrat de reclamant, făcându-se referire în acest sens la deficienţele care s-au reţinut în sarcina sa şi care au fost combătute cu probele administrate.
2. Ordinul atacat este lovit de nulitate absolută, deoarece nu există nici o dovadă a îndeplinirii condiţiei cercetării prealabile impuse de lege, în fapt reclamantul nefiind audiat, comisia limitându-se la primirea unui memoriu întocmit în prealabil de acesta, fără a se proceda la o audiere propriu zisă.
3. Nu se constată săvârşirea unor abateri repetate ce ar fi putut justifica aplicarea măsurii de destituire.
4. Individualizarea sancţiunii disciplinare s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale, măsura respectivă fiind fundamentată pe alte criterii, decât cele profesionale.
5. Ordinul de destituire nu a fost motivat în fapt, situaţie care atrage nulitatea lui.
Recursul este fondat.
Din examinarea materialului probator aflat la dosarul cauzei rezultă că activitatea reclamantului s-a desfăşurat în unele privinţe cu rezultate pozitive şi cu o acoperire relativă a domeniilor de activitate coordonate. Tot astfel se pot constata, însă, şi aspecte negative, criticabile, care au diminuat calitatea activităţilor de conducere, organizare şi management financiar.
Pentru a se putea soluţiona în mod corespunzător cauza, era necesar ca în analiza efectuată să se procedeze de instanţă la o evaluare comparativă a valorilor pozitive şi negative din activitatea recurentului, determinându-se, în funcţie de natura lor, de caracterul mai mult sau mai puţin semnificant al faptelor, care latură este prevalentă în această comensurare, iar în ipoteza în care s-ar fi conchis – motivat şi argumentat – că prevalente sunt deficienţele stabilite, să se evalueze în raport cu gravitatea acelor deficienţe, inclusiv a consecinţelor cărora le-au dat naştere, care trebuie să fie sancţiunea aplicabilă.
Cu titlu exemplificativ poate fi relevat faptul reţinut ca imputabil de prima instanţă, referitor la proasta colaborare dintre recurent şi Clubul sportiv C.S.M. Iaşi, omiţându-se, însă, aprecierile pozitive atestate prin acte aflate la dosarul cauzei, de către alte cluburi sau asociaţii din municipiul Iaşi ori ignorarea inventarului acţiunilor întreprinse în cadrul direcţiei condusă de recurent în perioada ianuarie – iunie 2001.
Măsura destituirii luată faţă de un funcţionar public, care se bucură de un regim special de stabilitate şi garanţii legale, trebuie aplicată cu mult discernământ, cu atât mai mult în cazul în care anterior nu s-au mai aplicat sancţiuni pentru abateri disciplinare, perioada de evaluare desfăşurându-se pe un interval de 6 luni, iar anterior, respectivul funcţionar s-a bucurat de note calificative bune şi foarte bune.
În consecinţă, se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei pentru rejudecare, aceleiaşi instanţe de fond, pentru a proceda la o completare şi reevaluare a materialului probator, potrivit îndrumărilor date prin considerentele prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.I., împotriva sentinţei civile nr. 33/CA din 5 martie 2002 a Curţii de Apel Iaşi.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 203/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei | CSJ. Decizia nr. 2031/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
