CSJ. Decizia nr. 2145/2003. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2145/2003
Dosar nr. 1583/2000
Şedinţa publică din 3 iunie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe data de 13 septembrie 1999 la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta Regia Autonomă de Îmbunătăţiri Funciare, sucursala Vaslui, a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii, anularea certificatului Seria M.07 nr. 0014 de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1.055.736 mp atribuit societăţii anonime SC H. SA Vaslui. În cauză a fost introdusă pe parcursul procesului Regiei Autonome de Îmbunătăţiri Funciare Bucureşti, forul tutelar al reclamantei.
Instanţa învestită, prin sentinţa civilă nr. 247 din 6 martie 2000, a respins acţiunea pe considerentul că prevederile HG nr. 834/1991 nu sunt aplicabile regiilor autonome, iar pe de altă parte, că acţiunea în contencios administrativ este inadmisibilă întrucât eventualul drept vătămat al reclamantei este apărat de reglementările Codului civil.
Împotriva sentinţei au declarat recursuri Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, precum şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, sucursala Vaslui, arătând, în esenţă, că certificatul atacat a fost greşit emis.
Recursul este nefondat.
Prin HG nr. 686/1994 privind înfiinţarea Regiei Autonome de Îmbunătăţiri Funciare s-a prevăzut în art. 3 modul de constituire a patrimoniului Regiei Autonome de Îmbunătăţiri Funciare, iar prin dispoziţiile art. 4 din acelaşi act normativ s-a prevăzut că reglementarea problemelor patrimoniale litigioase ce s-ar ivi se va face de către Fondul Proprietăţii de Stat şi Fondurile Proprietăţii Private.
Ţinând seama de prevederile mai sus citate şi cunoscând că cele două unităţi în litigiu s-au constituit ca urmare a divizării fostei societăţi I.E.E.L.I.F. Vaslui în două unităţi distincte, SC H. SA, respectiv S.C.E.L.I.F., actualmente Regia Autonomă de Îmbunătăţiri Funciare Vaslui, care şi-au împărţit clădirile şi spaţiile de acces deţinute de autorul lor comun, fără a se proceda însă şi la o partajare reală a proprietăţii suprafeţelor de pământ care au aparţineau aceluiaşi autor de drept comun, se impune o rezolvare pe cale administrativ a diferendului apărut între părţi şi numai în măsura în care această soluţionare va fi contestată, litigiul va putea fi dedus instanţei de judecată.
În consecinţă, recursurile declarate în cauză nefiind fondate urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, sucursala Vaslui, împotriva sentinţei civile nr. 247 din 6 martie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 214/2003. Contencios. Anulare act control... | CSJ. Decizia nr. 2146/2003. Contencios → |
---|