CSJ. Decizia nr. 2200/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2200/2003
Dosar nr. 2053/2002
Şedinţa publică din 5 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Gorj a sesizat Colegiul jurisdicţional Gorj că în urma verificării centrului de execuţie al bugetului local pe anul 2000j s-a constatat la Consiliul Local Cătunele, din vina pârâtului V.H., primar al comunei, s-a creat o pagubă în gestiune de 220.400.000 lei şi 137.144.766 lei, daune aferente.
Colegiul jurisdicţional Gorj, prin sentinţa nr. 38 din 26 septembrie 2001, a admis sesizarea şi a obligat pe pârâtul V.H. să plătească către Consiliul Local Cătunele suma de 220.400.000 lei, prejudiciu efectiv şi 145.448.924 lei, daune interese calculate până la 26 septembrie 2001 şi în continuare, până la achitarea integrală a prejudiciului.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs jurisdicţional pârâtul V.H., criticând sentinţa ca fiind nelegală şi netemeinică, instanţa jurisdicţională a Camerei de Conturi Gorj neanalizând probele pe care le-a administrat şi în principal. contractul comercial cu SC A. SRL Târgu Jiu.
A depus la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, în susţinerea recurului jurisdicţional ,o copie a acţiunii formulate de Primăria Cătunele împotriva SC A. SRL Târgu Jiu, pentru recuperarea sumei de 357.544.766 lei reprezentând T.V.A. încasară de două ori, fără a face dovada timbrajului, după cum au mai fost depuse un contract de vânzare-cumpărare încheiat cu SC A. SRL şi 3 oferte comerciale, solicitând a se dispune suspendarea soluţionării cauzei.
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, prin Decizia nr. 245 din 28 mai 2002, a respins cererea de suspendare şi recursul jurisdicţional.
Împotriva deciziei nr. 245 din 28 mai 2002 a declarat recurs pârâtul V.H., criticând soluţia. în sensul că instanţele nu s-au pronunţat în legătură cu apărarea făcută privind contractul de vânzare-cumpărare din 20 decembrie 1999 şi ofertele din 14 - 15 decembrie 1999, din care rezultă că nu era inclusă şi T.V.A., în valoare de 220.400.000 lei, în preţul aferent.
Susţine recurentul că dacă erau analizate aceste acte, se constata că nu există prejudiciu, că oricum nu este în discuţie decât o plată nedatorată care se poate recupera pe calea unei acţiuni împotriva SC A. SRL, iar cauza trebuie suspendată, tot în baza probei făcute.
Se solicita a se avea de analizat sub aspectul criticilor formulate, motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Din conţinutul ofertelor prezentate de SC A. SRL se constată că preţul prezentat era cu includerea T.V.A., precizare reluată şi în nota din subsolul ofertei. Nerespectând însă preţul ofertat, dar nefiind nici o opoziţie din partea pârâtului, facturile emise au mai adăugat 19% T.V.A. la ceea ce se stabileşte în ofertă, astfel că din contul Primăriei Cătunele s-au plătit către vânzător 240.400.000 lei.
Această sumă constituie o pagubă certă, pârâtul neprezentând Consiliului local, ofertele, facturile şi nici pretinsul contract ce a fost depus organelor jurisdicţionale, pentru analiză şi aprobare.
Se constată că toată această activitate sustrasă controlului financiar şi aprobării consilierilor a fost efectuată de către pârât.
Actele prezentate nu au relevanţă în cauză sub aspect juridic, prejudiciul fiind cert stabilit şi creat prin activitatea defectuoasă în exclusivitate de către pârât.
Mijlocul de apărare sau dovada administrată trebuie să fi fost, astfel cum precizează textul, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, sintagma folosită fiind sugestivă în a determina conţinutul şi semnificaţia avută în vedere de lege.
Secţia jurisdicţională şi Colegiul jurisdicţional au analizat şi înlăturat motivat şi legal de ce nu e posibilă suspendarea şi de ce aceste acte depuse şi care nu au fost aprobate de autoritatea financiară şi Consiliul local, nu pot fi opuse actului de control.
Curtea constată conform considerentelor expuse, că Decizia nr. 245 din 28 mai 2002, pronunţată de secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi este legală, iar pe cale de consecinţă recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de V.H., împotriva deciziei nr. 245 din 28 mai 2002 a Curţii de Conturi a României, secţia jurisdicţională, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 220/2003. Contencios. Refuz raspuns cerere.... | CSJ. Decizia nr. 2201/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
