CSJ. Decizia nr. 2204/2003. Contencios. Anulare decizie. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2204/2003
Dosar nr. 2170/2002
Şedinţa publică din 5 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, sub nr. 769 din 23 aprilie 2002, reclamantul B.G. a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice - Garda Financiară Centrală, solicitând ca în contradictoriu cu pârâtul, să se dispună anularea deciziei nr. 411/2002 emisă de Comisarul General al Gărzii Financiare, prin care i s-a aplicat sancţiunea avertisment în temeiul art. 70 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcţionarilor publici şi art. 38 lit. b) din Regulamentul Gărzii Financiare.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că sancţiunea disciplinară s-a aplicat cu încălcarea normelor statutare, respectiv trebuia aplicată de către şeful compartimentului, nu de către conducătorul unităţii, după cum nu a existat nici propunerea comisiei de disciplină, astfel că s-a solicitat a fi constatată nulitatea deciziei.
Pe de altă parte, a susţinut că pretinsele abateri disciplinare, în sensul prezentat în Decizia contestată, nu sunt reale, nu îl privesc, în raport cu obligaţiile profesionale ce îi revin.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 664 din 20 iunie 2002, a admis contestaţia şi a dispus anularea deciziei nr. 11/2002, respingând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtă.
Instanţa sesizată cu judecarea contestaţiei a reţinut, în esenţă, că sancţiunea a fost aplicată cu nerespectarea prevederilor din Legea nr. 188/1999, respectiv art. 70 alin. (3) lit. a) şi b) şi art. 70 alin. (5), că pretinsele abateri sunt cu caracter general sau că nu îl privesc în concret pe reclamant.
Împotriva sentinţei nr. 664 din 20 iunie 2002, a declarat recurs Garda Financiară Centrală, care critica soluţia ca fiind dată cu încălcarea vădită a legii, că greşit a apreciat instanţa de fond că pârâta are calitate procesuală pasivă, iar pe fond prin aprecierea greşită a probelor, s-a reţinut eronat că nu sunt abateri disciplinare în activitatea contestatorului, că aceste abateri rezultă din referatul nr. 395741/2002.
Au fost invocate ca motive de casare prevederile art. 304 pct. 8, 10 şi art. 3041 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
In ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă, în mod legal instanţa de fond a reţinut că pârâta Garda Financiară Centrală are această calitate. Conform reglementărilor legale privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, instanţa, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, a soluţionat corect excepţia calităţii procesuale în raport cu prevederile art. 18 din Legea nr. 30/1991 şi Regulamentul nr. 817/1998, art. 10 lit. h), pasive, constatând că autoritatea intimată are această calitate.
Curtea constată că prima instanţă a reţinut în mod judicios că faptele puse în sarcina contestatorului B.G., nu întrunesc elementele constitutive ale unei abateri disciplinare; în concret nu s-a demonstrat exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către contestator, ori alte abateri deduse din modul de reprezentare a autorităţii publice în faţa instanţelor, întocmirea unor întâmpinări, note de şedinţe, concluzii scrise, etc, prin care să fi produs consecinţe negative în activitatea instituţiei.
Este vorba de atribuţiunile specifice funcţiei deţinută de contestator, pe care acesta le-a exercitat corect, în sensul că ele implică o obligaţie de diligenţă, iar nu una de rezultat, a cărei neîndeplinire să atragă aplicarea sancţiunii disciplinare.
Concluzia aceasta se impune şi mai mult faţă de rezultate activităţii profesionale a anului 2001 desfăşurată de reclamant.
Ţinând seama de aceste considerente, dar şi de inexistenţa altor abateri sau sancţiuni în serviciul contestatorului-reclamant, fără temei se susţine în recurs că soluţia instanţei de fond era aceea de respingere a contestaţiei.
În consecinţă, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Garda Financiară, secţia centrală, împotriva sentinţei civile nr. 664 din 20 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2201/2003. Contencios. împotriva deciziei... | CSJ. Decizia nr. 2205/2003. Contencios. Anulare hotarâre F.R.F.... → |
---|