CSJ. Decizia nr. 2355/2003. Contencios. Anulare ordin al Curtii de Conturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2355/2003
Dosar nr. 526/2003
Şedinţa publică din 13 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, sub nr. 40, la 30 februarie 2001, reclamantul T.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, anularea Ordinului nr. 757 din 20 noiembrie 2001 şi reîncadrarea în funcţia avută anterior şi totodată, obligarea la plata drepturilor băneşti de la 22 noiembrie 2001, până la reîncadrarea efectivă, indexată cu coeficientul de devalorizare a monedei naţionale la data efectivă a plăţii.
În motivarea acţiunii s-a precizat de către reclamant că funcţia pe care o deţinea era asimilată calităţii de funcţionar public, reglementată de dispoziţiile art. 89 lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public.
S-a mai susţinut că prin sentinţa civilă nr. 759 din 20 octombrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a admis acţiunea, s-a dispus anularea Ordinului nr. 218/2001 Anexa 1 poziţia 420, astfel că faţă de această nouă situaţie juridică demersul pârâtei de a emite Ordinul nr. 757 din 20 noiembrie 2001, în executarea celui anulat, rămâne fără justificare în fapt şi în drept.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 341 pronunţată la 15 noiembrie 2002, a admis acţiunea formulată de reclamantul T.V. şi în consecinţă, a anulat Ordinul nr. 757 din 20 noiembrie 2001 al Curţii de Conturi a României, obligând pârâta Curtea de Conturi să reîncadreze pe reclamant, cu plata drepturilor băneşti cuvenite de la data introducerii acţiunii şi până la reîncadrarea efectivă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâta, Curtea de Conturi a adus la cunoştinţă structurilor teritoriale că a aprobat condiţiile şi criteriile ce vor fi avute în vedere pentru reducerea numărului de posturi şi stabilirea nominală a controlorilor financiari ce urmează să fie disponibilizaţi în baza unui clasament întocmit.
Pentru realizarea acestor disponibilizări a fost emisă Hotărârea nr. 38 din 26 aprilie 2001, de către plenul Curţii de Conturi, privind modificarea statutului de funcţii pe anul 2001, Ordinul nr. 757 din 20 noiembrie 2001, ce face obiectul contestaţiei şi Ordinul nr. 218 din 14 mai 2001, emis de Preşedintele Curţii de Conturi, ce a făcut obiectul unei alte contestaţii soluţionată prin sentinţa civilă nr. 759 din 19 octombrie 2001 şi care a anulat ordinul ca nelegal, hotărâre definitivă şi irevocabilă.
Urmare a aplicării criteriilor aprobate de plenul şi Comitetul de Conducere al Curţii de Conturi, din 26 aprilie 2001, reclamantul se află la poziţia 6, iar în urma contestaţiilor s-a situat la poziţia a 3-a în ce priveşte criteriul nr. 4 referitor la calificativele acordate în 1998 - 2000, iar referitor la criteriul nr. 6 privind respectarea disciplinei în muncă şi profesie, s-a aflat în poziţia a 6-a.
Instanţa a reţinut că aceste criterii ce au constituit clasamentul, nu sunt supuse cenzurii şi nici reducerea de personal, care a fost reală şi efectivă.
De asemenea, instanţa a mai reţinut că urmare a noilor clasificări efectuate în urma contestaţiilor făcute de reclamant, că acesta nu trebuia disponibilizat, poziţia ocupată de acesta în clasament, încadrându-se în numărul admis de posturi, astfel că ordinul contestat este nelegal.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a declarat recurs Curtea de Conturi, invocând nelegalitatea şi netemeinicia acestuia.
În motivarea recursului s-a susţinut că instanţa de fond nu era competentă să stabilească locul pe care intimatul îl ocupă în clasamentul întocmit la nivelul Comisiei de Conturi Dolj.
În cazul reducerii personalului, ca urmare a reducerii activităţii conform art. 130 alin. (1) lit. a) C. muncii, selecţionarea cadrelor constituie un atribut exclusiv al conducerii unităţii, fără ca instanţa judecătorească să aibă dreptul de a se substitui aprecierii exercitate de către aceasta.
De asemenea, s-a mai susţinut că Ordinul Curţii de Conturi a fost emis în aplicarea hotărâririlor plenului şi comitetului de conducere al Curţii de Conturi, asupra cărora instanţa nu s-a pronunţat; cererea echivalează cu recunoaşterea legalităţii măsurii.
Recursul este nefondat.
Rezultă că instanţa de fond nu a cenzurat măsura de reducere a personalului din cadrul Curţii de Conturi, care a fost efectivă şi reală, ci numai modul în care au fost respectate criteriile de selecţie.
Anularea ca ilegală a măsurii dispuse prin Ordinul nr. 757 din 20 noiembrie 2001, ca şi a celei luate prin Ordinul nr. 218 din 14 mai 2001, s-a făcut pentru nerespectarea propriilor criterii aprobate de Plenul şi Comitetul de Conducere al Curţii de Conturi, în aplicarea art. 62 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.
Astfel, clasamentul întocmit de recurentă şi care a făcut obiectul Ordinului nr. 218/2001, a fost anulat prin sentinţa nr. 759 din 19 octombrie 2001, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 2796 din 1 octombrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, a fost greşit întocmit dovada că recurenta pe parcursul procesului, la 11 martie 2003, a emis Ordinul nr. 129, prin care recunoaşte legalitatea hotărârii nr. 341 din 15 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi dispune repunerea intimatului în situaţia anterioară.
Faţă de aceste considerente, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Curtea de Conturi a României, împotriva sentinţei civile nr. 341 din 15 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2354/2003. Contencios. Recurs anulare act... | CSJ. Decizia nr. 2357/2003. Contencios → |
|---|
