CSJ. Decizia nr. 2386/2003. Contencios. Recurs împotriva deciziei Curtii de Conturi-Sectia Jurisdictionala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2386/2003
Dosar nr. 207/2002
Şedinţa publică din 17 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 70/2001, pronunţată de Curtea de Conturi a României, în compunerea prevăzută de art. 56 din Legea nr. 94/1992, a fost admisă cererea de reexaminare formulată de Compartimentului de Control Financiar de pe lângă Camera de Conturi a judeţului Dâmboviţa, împotriva soluţiei nr. 13314/2000 a Procurorului general financiar, prin care s-a respins plângerea formulată împotriva soluţiei de clasare nr. 128/44/D/2000.
Prin aceiaşi decizie a fost sesizat Colegiul jurisdicţional Dâmboviţa, cu judecarea în primă instanţă a faptelor şi persoanelor prevăzute în procesul-verbal de control nr. 350 din 31 mai 2000.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut pe de o parte că organul de control financiar are calitate procesuală activă, pentru a formula cerere de reeaxaminare, iar pe de altă parte, că existenţa sau inexistenţa abaterilor financiare se stabilesc în urma judecării în faţa Curţii de Conturi.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termenul legal, Procurorul general financiar.
În motivarea recursului, recurentul a susţinut, în esenţă, că în mod greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a Compartimentului de Cntrol Financiar şi că instanţa a interpretat restrictiv dispoziţiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, deoarece Procurorul financiar care a clasat cauza, a motivat inexistenţa prejudiciului de 92.544.697 lei.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, în raport cu dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente:
În ceea ce priveşte calitatea procesuală activă a organului de control financiar, în speţă Compartimentul de Control Financiar al Camerei de Conturi Dâmboviţa, Curtea urmează a reţine că în raport cu dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, republicată, în temeiul art. 4 din Legea nr. 77/2002, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992, „împotriva soluţiei Procurorului general financiar, organul de control şi părţile interesate pot face cereri de reexaminare în termen de 30 de zile de la comunicare".
Anterior modificării acestui text de lege, prin Legea nr. 77/2002, practica Curţii Supreme de Justiţie a fost în acelaşi sens, aşa cum rezultă din soluţiile prin care s-a constatat că organele de control pot formula cereri de reexaminare. În acest fel s-a anticipat şi ulterior, s-a confirmat prin Legea nr. 94/1992, legalitatea acestor soluţii.
Cât priveşte cel de al doilea motiv de recurs care vizează aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 94/1994, în mod legal Curtea de Conturi a sesizat Colegiul jurisdicţional, singurul competent să stabilească pe baza unor probe administrate în contradictoriu cu toate părţile, existenţa sau inexistenţa prejudiciului iniţial constatat.
Faptul că rezoluţia de clasare se motivează în condiţiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 92/1994, nu înseamnă că Procurorul financiar se substituie instanţei competente să judece abaterile financiare.
În consecinţă, în raport cu cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Procurorul general financiar de pe lângă Curtea de Conturi a României, împotriva deciziei nr. 70 din 26 septembrie 2001 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2385/2003. Contencios. Recurs anulare decizie... | CSJ. Decizia nr. 2387/2003. Contencios. Recurs împotriva... → |
|---|
