CSJ. Decizia nr. 2515/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2515
Dosar nr. 895/200.
Şedinţa publică din 24 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 136 din 12 februarie 2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantului M.C., a anulat hotărârea nr. 5769 din 2 decembrie 2002 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj pe care a obligat-o să-i recunoască acestuia statutul de refugiat pentru perioada 4 octombrie 1942 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile cuvenite în baza dispoziţiilor OG nr. 195/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu 1 decembrie 2002. Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamantul s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, ceea ce-i conferă acelaşi statut.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs Casa Judeţeană de Pensii Cluj susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod greşit prevederile legale în materie, din moment ce acestea se referă la persoanele care au fost strămutate sau au fost nevoite să se refugieze, or reclamantul s-a născut ulterior refugierii părinţilor săi din localitatea lor de domiciliu, astfel că nu a suferit persecuţii din motive etnice.
Recursul este nefondat
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situaţii enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei, rezultă că atât obiectul cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Prin urmare, constatându-se că sentinţa este legală şi temeinică se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei nr. 138 din 12 februarie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 24 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2514/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 2516/2003. Contencios → |
|---|
