CSJ. Decizia nr. 2577/2003. Contencios

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 2577/2003

Dosar nr. 948/200.

Şedinţa publică din 26 iunie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Directorul sucursalei PECO Botoşani – în baza Referatului nr. 6977/29 octombrie 2001, a emis Decizia de imputare nr. 172/29 octombrie 2001, prin care se reţine că C.I. – fost director în perioada 1991 – 1999 - a prejudiciat societatea cu suma de 1.703.317.167 lei, reprezentând marfă livrată şi nedecontată, pentru care a dispus aprobarea comenzilor, la mai multe societăţi.

Colegiul jurisdicţional Botoşani, prin sentinţa nr. 106 din 11 septembrie 2002, a admis contestaţia formulată de C.I. şi, pe cale de consecinţă, a anulat Decizia de imputare nr. 172/2001, reţinând, printre altele, că a fost prematur emisă; totodată, că o mare parte din contractele încheiate cu societăţile menţionate în Decizia de imputare, erau în derulare la data eliberării din funcţie a contestatorului.

Prin Decizia nr. 644 din 19 noiembrie 2002, Curtea de Conturi, secţia jurisdicţională, a respins recursul jurisdicţional declarat de sucursala PECO Botoşani – SNP Petrom SA Bucureşti, motivând că la emiterea deciziei de imputare nu au fost respectate dispoziţiile imperative ale art. 170 alin. (1) C. muncii.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs SNP P. SA – sucursala PECO Botoşani, invocând aspecte de fond, privind cauzarea pagubei de 1.703.317.167 lei, de care se face vinovat C.I.

Recursul este fondat, pentru următoarele motive:

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, „Curtea de Conturi îşi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întreţinere a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale".

În situaţia în care în urma verificărilor efectuate, organele de control ale Curţii de Conturi constată fapte cauzatoare de prejudicii sau abateri cu caracter financiar, încheie proces verbal de constatare, potrivit art. 36 din Legea nr. 94/1992, care este supus verificării procurorului financiar, iar acesta, după caz, poate formula actul de sesizare al Colegiului jurisdicţional sau cel de clasare.

În temeiul dispoziţiilor Capitolului IV din Legea nr. 94/1992, referitoare la atribuţiile jurisdicţionale ale Curţii de Conturi, atât Colegiul jurisdicţional, cât şi secţia jurisdicţională pot fi sesizate fie de procurorul financiar, fie de persoana în sarcina căreia s-a emis un act de imputare ca urmare a actelor de constatare întocmite de organele de control ale Curţii de Conturi.

Dar, în cauză, nu există un asemenea act de control; obiectul judecăţii constituindu-l Decizia de imputare emisă în baza referatului întocmit de organele proprii, în temeiul dispoziţiilor art. 102 C. muncii; or, în astfel de situaţii, potrivit procedurii speciale instituite, competenţa materială revine instanţei judecătoreşti de drept comun.

Aşadar, în cauză, Colegiul jurisdicţional şi, respectiv secţia jurisdicţională au încălcat competenţa materială a altei instanţe, ceea ce potrivit art. 304 pct. 3 C. proc. civ., constituie motiv de casare a hotărârilor pronunţate.

În consecinţă, recursul apare fondat, urmând să fie admis, casate hotărârile şi trimisă cauza la Tribunalul Botoşani, pentru competentă soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de S.N.P. Petrom SA – sucursala PECO Botoşani, împotriva deciziei nr. 644 din 19 noiembrie 2002 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională.

Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa nr. 106 din 11 septembrie 2002 a Colegiului jurisdicţional Botoşani şi trimite cauza la Tribunalul Botoşani spre competentă soluţionare.

Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 26 iunie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2577/2003. Contencios