CSJ. Decizia nr. 26/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 26/2003
Dosar nr. 2361/1998
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1304/1998, reclamanta SC R. SA Târgovişte a solicitat în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dâmboviţa şi Ministerul de Finanţe, să se dispună anularea deciziei nr. 46 din 21 ianuarie 1998, pronunţată de Ministerul de Finanţe, în soluţionarea contestaţiei formulată împotriva procesului-verbal nr. 854 din 28 februarie 1995, întocmit de organele de control din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dâmboviţa şi anularea procesului-verbal, cu privire la virarea sumei de 642.000.000 lei, reprezentând credit bugetar şi 30.330.408 lei, dobânzi către bugetul statului, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că la 28 februarie 1995, organul de control din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dâmboviţa a efectuat un control, în urma căruia a dispus virarea la bugetul statului, a sumei de 642.000.000 lei, contravaloarea a patru imobile vândute din patrimoniul său, Consiliului Local Târgovişte, măsură pe care reclamanta o consideră greşită, deoarece la data de 29 decembrie 1994, când a avut loc înstrăinarea imobilelor din proprietatea sa, era societate comercială cu capital privat, astfel că nu erau aplicabile dispoziţiile Legii nr. 58/1991, cu privire la privatizarea societăţilor comerciale, pentru a organiza licitaţie publică, în vederea înstrăinării celor patru imobile, iar suma reprezentând contravaloarea imobilelor înstrăinate, a fost virată în contul său de investiţii, astfel încât nu au fost încălcate dispoziţiile Legii nr. 10/1991, privind finanţele publice.
Prin sentinţa nr. 150 din 17 iulie 1998, s-a admis acţiunea SC R. SA.
S-a anulat Decizia nr. 46 din 21 ianuarie 1998, a Ministerului de Finanţe şi nr. 854 din 28 februarie 1995, a organului de control din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dâmboviţa, privind virarea de către reclamantă la bugetul statului, a sumei de 642.000.000 lei, reprezentând credit bugetar şi 30.330.408 lei, dobânzi. Au fost obligate pârâtele la 503.000 lei, cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere:
În perioada 10 ianuarie – 20 ianuarie 1995 şi 6 februarie – 28 februarie 1995, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dâmboviţa a efectuat un control la SC R. SA Târgovişte.
La data controlului, SC R. SA încheiase contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, nr. 600 din 12 decembrie 1994 cu F.P.S.
La data de 29 decembrie 1994, Consiliul Local Târgovişte a semnat cu Asociaţia P.A.S. R., înfiinţată în baza Legii nr. 77/1994, în vederea privatizării SC R. SA, un antecontract de vânzare-cumpărare a patru imobile şi anume: Rotiseria C., Bar D., Expres U. şi Cofetăria C., evaluate la 642.000.000 lei.
La aceeaşi dată, Consiliul Local Târgovişte a virat banii în suma de mai sus, în fondul de investiţii a SC R. SA.
Prin procesul-verbal încheiat de organul de control al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dâmboviţa, s-a dispus virarea sumei de 642.000.000 lei la bugetul statului, contravaloarea celor patru imobile, cu 30.330.408 lei dobânzi, considerându-se că prin această înstrăinare, au fost încălcate dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 58/1991, privind privatizarea societăţilor comerciale, art. 72 din Legea nr. 10/1991, privind finanţele publice, prevederile Legii nr. 12/1990 şi a Legii nr. 77/1994.
Instanţa de fond a reţinut că în speţă nu au fost încălcate prevederile art. 58 din Legea nr. 58/1991, privind privatizarea societăţilor comerciale, întrucât la data de 29 decembrie 1994, când s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare pentru cele patru imobile, SC R. SA care era proprietara activelor, devenise societate cu capital privat prin metoda MEBO, deci nu mai era societate cu capital de stat, ca să-i fie aplicabile dispoziţiile legii citate mai sus, în sensul vânzării de active prin licitaţie publică şi nici interdicţiile prevăzute de art. 58 din lege.
De asemeneni, nu s-au încălcat nici dispoziţiile art. 72 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/1991, privind creditele bugetare rămase neutilizate până la începutul anului.
Nu s-au încălcat nici prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.
La 29 decembrie 1994, SC R. SA fiind o societate cu capital privat, a făcut o ofertă de vânzare-cumpărare, Consiliului Local Târgovişte, care prin hotărârea nr. 84/1994, a aprobat achiziţionarea celor patru imobile şi a virat în contul de investiţii al reclamantei, suma de 642.000.000 lei.
A rezultat că nu a existat o pagubă în dauna bugetului de stat, imobilele au trecut în proprietatea cumpărătorului – suma menţionată constituind preţul vânzării.
Împotriva sentinţei a formulat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dâmboviţa, criticând-o astfel:
La data de 29 decembrie 1994, Asociaţia P.A.S. R. a încheiat cu Consiliul Local Târgovişte, un antecontract de vânzare-cumpărare pentru 4 imobile de alimentaţie publică, ce aparţineau SC R. SA.
Cu dispoziţia de plată nr. 853 din 29 decembrie 1994, Consiliul Local Târgovişte a virat în contul de investiţii al SC R. SA, suma de 642.000.000 lei, c/val facturii.
Pe dispoziţia de plată s-a făcut menţiunea „aferent execuţiei bugetare 1994".
La data încheierii antecontractului din 29 decembrie 1994, Asociaţia P.A.S. R. nu achitase avansul către F.P.S., deci aceasta nu avea în patrimoniu cele 4 imobile, proprietar fiind SC R. SA.
Termenul pentru plata avansului de 574.000.000 lei, era 16 ianuarie 1998, iar în cazul întârzierii plăţii cu 15 zile peste termenul menţionat, consecinţa era desfiinţarea de drept a contractului, fără somaţie.
La terminarea controlului, 28 februarie 1995, plata avansului nu se făcuse – organul de control concluzionând că suma de 642.000.000 lei virată de Consiliul Local Târgovişte, în contul de investiţii a SC R. SA, a fost deturnată de la bugetul statului, având drept scop finanţarea Asociaţiei P.A.S. R., pentru plata avansului de 547.000.000 lei, către F.P.S.
S-a constatat că deşi preţul integral a fost încasat, nu s-a întocmit factura, pentru a nu se plăti impozitul cuvenit bugetului statului în cazul vânzării de active, respectiv T.V.A., începând cu 1 ianuarie 1995.
Vânzarea celor 4 active s-a făcut de SC R. SA, deşi antecontractul s-a încheiat de Asociaţia P.A.S. R., contractele de vânzare-cumpărare sunt datorate de R. pe 20 februarie 1995. iar la Consiliul Local Târgovişte. pe data de 31 martie 1995, procesul-verbal de predare-primire fiind încheiat pe 30 martie 1995.
Tranzacţia a fost încheiată cu încălcarea art. 58 din Legea nr. 58/1991.
Modificarea la finele anului, a Listei de investiţii şi prevederea în aceasta a sumei de 660.000.000 lei la capitolul „Dotări independente", este nelegală, neavând acordul Ministerului Finanţelor şi nu este aprobată de Guvern.
Obţinerea de beneficii (dobânzi) prin deţinerea nelegală a banilor statului constituie activitate comercială ilicită, fiind sancţionată conform art. 1 din Legea nr. 12/1990.
Deşi instanţa de fond a depus adresa nr. 134/P/1996, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, la data de 24 martie 1998 şi a solicitat suspendarea cauzei, până la soluţionarea laturii penale, instanţa nu a făcut vorbire despre această cerere.
Analizându-se actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Antecontractul s-a încheiat între P.A.S. R. – înfiinţat conform Legii nr. 77/1994, în vederea privatizării SC R. SA, pentru 4 imobile ale SC R. SA, astfel că nu se poate susţine că s-au deturnat fonduri în beneficiul P.A.S. R., programul acestei asociaţii fiind cel menţionat mai sus.
Asociaţia P.A.S. R. nu avea în patrimoniu cele 4 imobile, fiind de fapt un program de privatizare.
Nu se poate susţine că virarea sumei de 642.000.000 lei. de către Consiliul Local Târgovişte. în contul de investiţii a SC R. SA ,ar constitui o deturnare de fonduri de la bugetul statului, pentru finanţarea Asociaţiei P.A.S. R., pentru plata avansului către F.P.S., întrucât programul asociaţiei era chiar privatizarea SC R. SA.
Faptul că nu s-a întocmit factura nu constituie un indiciu de eludare a achitării T.V.A., începând cu 1 ianuarie 1995.
SC R. SA, la data de 29 decembrie 1994, când s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare al celor patru imobile, devenise societate cu capital privat prin metoda MEBO, astfel că nemaifiind societate cu capital de stat, prevederile Legii nr. 58/1991, privind privatizarea societăţilor comerciale, nu-i erau aplicabile, deci nu s-a produs o încălcare a legii, Consiliul Local Târgovişte având posibilitatea de a cumpăra legal în situaţia dată.
Organul de control a disociat activitatea Asociaţiei P.A.S. R., de cea a SC R. SA, deşi, aşa cum s-a menţionat mai sus, asociaţia exercita programul de privatizare pentru SC R. SA.
Cu privire la întocmirea facturii s-a răspuns mai sus, de asemeni şi cu privire la încheierea antecontractului de P.A.S. cu SC R.
Cu privire la datele existente în contractele de vânzare-cumpărare ce apar diferit în sciptele celor două părţi ale contractelor, ca şi predările-primirile, nu este vorba de o nelegalitate, ci de faptul că acestea s-au realizat în mai multe etape, pornind de la promisiunea de vânzare.
Cu privire la Legea nr. 58/1991, neaplicabilă în speţă, s-a răspuns.
Nu s-au încălcat prevedrile art. 72 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/1991, suma de 642.000.000 lei a fost virată anterior închiderii anului, la 29 decembrie 1994.
Nu s-au încălcat nici dispoziţiile Legii nr. 12/1990, privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, întrucât vânzarea din active s-a făcut legal.
Cu privire la cererea de suspendare a cauzei, conform art. 244 C. proc. civ., nu rezultă că s-ar fi solicitat în cursul judecăţii la instanţa de fond.
Constatându-se că nu sunt motive care să ducă la casare, se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dâmboviţa, împotriva sentinţei civile nr. 150 din 17 iulie 1998, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2597/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 260/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei → |
|---|
