CSJ. Decizia nr. 2646/2003. Contencios. Refuz raspuns notificare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2646/2003
Dosar nr. 50/2003
Şedinţa publică din 17 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 28 decembrie 2001, reclamantul L.E. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naţionale, solicitând obligarea pârâtului să răspundă notificării nr. 75 din 29 iunie 2001, formulată în baza Legii nr. 10/2001, prin executorul judecătoresc, cu plata sumei de 5.000.000 lei, daune morale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a introdus acţiune în justiţie pentru revendicarea imobilului situat în Piatra Neamţ, preluat de stat în mod abuziv, tribunalul învestit cu soluţionarea pricinii, dispunând suspendarea judecării cauzei până la depunerea răspunsului la notificare.
Prin sentinţa civilă nr. 1021 din 30 octombrie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că nu sunt întrunite condiţiile unui refuz nejustificat de a răspunde notificării, din relaţiile comunicate de pârât reclamantului cu nr. 1342 din 29 octombrie 2000 rezultând lipsa de culpă a ministerului, întrucât notificarea nu a fost trimisă la sediul din Bucureşti, iar la Cercul militar Piatra Neamţ nu a fost primită, fiind trimisă la o altă adresă decât cea reală.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul L.E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că din actele aflate la dosar rezultă că notificarea a intrat în posesia Cercului Militar Piatra Neamţ, chiar dacă adresa instituţiei nu a fost indicată cu precizie.
Reclamantul a mai criticat lipsa de rol activ a instanţei care nu a solicitat relaţii de la pârât pentru a afla identitatea persoanei care a semnat confirmarea de primire a notificării.
Examinând cauza în raport de motivele invocate şi având în vedere prevederile art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Curtea constată că lipsa unui răspuns la notificarea nr. 75/2001 nu se datorează culpei pârâtului, în acest sens instanţa de fond reţinând, în mod justificat, că înscrisul respectiv nu a fost expediat la sediul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv în Bucureşti, pentru ca direcţia de specialitate să poate transmite un răspuns.
Luând cunoştinţă de obiectul litigiului, urmare a cererii de chemare în judecată, pârâtul a comunicat reclamantului cu adresa nr. 1342 din 29 octombrie 2002, actele necesare întocmirii răspunsului solicitat, reclamantul nefăcând dovada că după această dată a dat curs comunicării primite de la Ministerul Apărării Naţionale.
Cât priveşte faptul că notificarea ar fi fost primită de Cercul Militar Piatra Neamţ, împrejurare contestată de pârât, confirmarea de primire AR din 15 octombrie 2001 nu face această dovadă, nerezultând identitatea persoanei care a primit actul.
Nici critica privind lipsa rolului activ al instanţei nu poate fi primită, nesolicitându-se alte probe şi nerezultând necesitatea administrării acestora.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.E. împotriva sentinţei civile nr. 1021 din 30 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 septembrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2642/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 2647/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
---|