CSJ. Decizia nr. 2655/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2655
Dosar nr. 969/200.
Şedinţa publică din 17 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 111 din 26 septembrie 2002 Colegiul jurisdicţional Mehedinţi a admis în parte contestaţia formulată de P.N. împotriva angajamentului de plată dat la 18 octombrie 2001 pentru suma de 28.400.961 lei şi în consecinţă a anulat parţial acest angajament (înregistrat la Ocolul Silvic Drobeta Turnu - Severin) pentru suma de 26.229.315 lei, menţinându-l pentru suma de 2.171.646 lei.
Pentru a se pronunţa în acest sens s-a reţinut, în esenţă, pe de o parte ca angajamentul de plată a fost dat din eroare şi apoi atacat în termenul de 18 luni de la darea lui, şi, pe de altă parte, că din concluziile expertizei efectuate în cauză rezultă că lipsa reală imputată contestatorului, la masa lemnoasă, este de 2.054.857 lei plus 116.799 lei reprezentând contravaloarea unor arbori tăiaţi nejustificat în perioada verificată (în care a fost pădurar la Cantonul 20 Rudina).
Curtea de Conturi, secţia jurisdicţională, prin Decizia nr. 33 din 24 ianuarie 2003, a admis recursul jurisdicţional declarat împotriva sentinţei nr. 111/2002 de Regia Autonomă a Pădurilor, Direcţia Silvică Mehedinţi, şi a modificat-o în sensul respingerii contestaţiei ca tardiv introdusă şi menţinerii angajamentului de plată dat de P.N., pentru suma de 28.400.961 lei, reţinând, în esenţă, că în mod greşit Colegiul jurisdicţional Mehedinţi nu a constatat că P.N. a formulat contestaţia cu privire la angajamentul de plată cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 70, art. 73 şi art. 91 din Legea nr. 168/1999.
Împotriva acestei din urmă decizii contestatorul P.N. a formulat recurs, în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 70, art. 73 şi art. 91 din Legea nr. 168/1999.
Dezvoltând acest motiv de recurs, P.N. a arătat că termenul pentru atacarea angajamentului de plată curge de la data de 18 decembrie 2001 când după multe verificări şi reverificări, Direcţia Silvică Mehedinţi, şi-a definitivat măsurile referitoare la angrenarea răspunderii sale disciplinare şi materiale. Totodată, recurentul a susţinut că a atacat măsurile luate la 7 ianuarie 2002 la Tribunalul judeţean Mehedinţi, deci a respectat termenul de 30 de zile prevăzut de textele menţionate, realizând că a fost indus în eroare „numai după ce expertiza efectuată în cauză" a detaliat greşelile inginerilor silvici.
Examinând Decizia atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 70 şi art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, conflictele de drepturi se soluţionează de către instanţele competente, iar contestaţiile împotriva angajamentelor de plată a unor sume de bani se pot face în termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a lua cunoştinţă de măsură, dispoziţiile art. 176 C. muncii fiind abrogate prin art. 91 din Legea nr. 168/1999.
Este adevărat că la 7 ianuarie 2002 recurentul-contestator P.N. a solicitat Tribunalului Mehedinţi anularea deciziei nr. 42 din 15 decembrie 2001 prin care i s-a desfăcut contractul de muncă , dar cererea prin care s-a contestat angajamentul de plată semnat la 18 octombrie 2001, a fost depusă la dosar abia la 21 februarie 2002.
Prin urmare, astfel cum corect a reţinut secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, chiar dacă ultima dată de luare la cunoştinţă despre imputaţie ar fi considerată data de 7 ianuarie 2002, contestaţia formulată împotriva angajamentului de plată, semnat la 18 octombrie 2001, este tardivă.
În consecinţă, constatându-se că Decizia atacată este legală şi temeinică, iar motivele de recurs nefondate, se va respinge recursul declarat în cauză de P.N.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de P.N. împotriva deciziei nr. 33 din 24 ianuarie 2003 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 17 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2650/2003. Contencios. împotriva deciziei... | CSJ. Decizia nr. 2656/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
