CSJ. Decizia nr. 2709/2003. Contencios. Conflict negativ de competenta (refuz acordare drepturi conform D.L. 118/1990). Stabilirea competenţei

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 2709/2003

Dosar nr. 1792/2003

Şedinţa publică din 19 septembrie 2003

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sesizarea înregistrată la Curtea Supremă de Justiţie la 8 mai 2003, Curtea de Apel Cluj a solicitat soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit, ca urmare a pronunţării sentinţei civile nr. 374 din 9 aprilie 2003 a Curţii de Apel Cluj şi a încheierii civile nr. 541 din 11 februarie 2003 a Tribunalului Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în litigiul intervenit între reclamantul B.P. şi Direcţia Generală a Muncii şi Solidarităţii Sociale Cluj, privind drepturi invocate de reclamant conform Decretului nr. 118/1990.

Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiţie reţine următoarele:

Prin încheierea civilă nr. 541 din 11 februarie 2003, Tribunalul Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul B.P., în contradictoriu cu Direcţia Generală a Muncii şi Solidarităţii Sociale Cluj şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei la Curtea de Apel Cluj.

S-a reţinut că faţă de obiectul cererii reclamantului, competentă a soluţiona cauza este Curtea de Apel Cluj, conform Legii nr. 189/2000 şi Legea nr. 29/1990, ce are competenţă specială în cauză.

Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 374/2003, a stabilit că nu este competentă material a soluţiona cauza, întrucât, potrivit modificării Codului de procedură civilă prin OUG nr. 138/2000 şi OUG nr. 59/2001, în competenţa curţii de apel au rămas, potrivit art. 3 pct. 1, doar cererile privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale, cele ale serviciilor descentralizate la nivel judeţean trecând în competenţa tribunalelor.

Sentinţa Curţii de Apel Cluj este nelegală şi netemeinică.

Aşa cum rezultă din Decretul-lege nr. 118/1990 şi art. 7 alin. (4) Legea nr. 189/2000 s-a instituit o competenţă specială pentru soluţionarea cauzelor privind acordarea măsurilor reparatorii pentru persoanele persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, precum şi privind persecutarea politică pentru perioada anterioară anului 1989 (petentul a suferit o condamnare penală pentru motive religioase).

Fiind vorba de o competenţă specială, modificarea procedurală intervenită prin OUG nr. 138/2000 şi OUG nr. 59/2001 nu au aplicabilitate în cauză, aceste acte normative instituind competenţa de drept comun.

Urmează, deci, a se constata, conform art. 20-23 C. proc. civ., că este competentă a soluţiona cauza, Curtea de Apel Cluj căreia i se va înainta dosarul pentru soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe B.P. şi Direcţia Generală a Muncii şi Solidarităţii Sociale Cluj, în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2709/2003. Contencios. Conflict negativ de competenta (refuz acordare drepturi conform D.L. 118/1990). Stabilirea competenţei