CSJ. Decizia nr. 3432/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3432/2003
Dosar nr. 1762/2002
Şedinţa publică din 23 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă de SC M. SA Deva, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara, s-a solicitat anularea deciziei nr. 2443 din 28 octombrie 1999, emisă de pârât, a dispoziţiei nr. 2817 din 3 septembrie 1999, emisă de pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara, precum şi a procesului-verbal nr. 345 din 1 septembrie 1999, încheiat de Direcţia de Control Financiar Fiscal Deva, prin care societatea a fost obligată să vireze la bugetul de stat suma de 953.483.526 lei reprezentând 357.414.969 lei, T.V.A. şi 596.068.557 lei, majorări de întârziere aferente.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că marfa aferentă contractelor verificate de către organele de control a fost livrată la export, astfel încât beneficiază de cota 0 la T.V.A.
Prin sentinţa nr. 158 din 14 iunie 2000, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea, reţinând că nu sunt îndeplinite cerinţele HG nr. 512/1998, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 3/1999, pentru că reclamanta nu a produs bunul exportat, iar livrarea unui component accesoriu s-a făcut către o altă firmă din ţară, care a realizat produsul final, pe care apoi l-a exportat.
Împotriva hotărârii astfel pronunţate a declarat recurs reclamanta care, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, a susţinut că beneficiază de cota 0 de T.V.A., astfel cum rezultă şi din expertiza contabilă efectuată în cauză.
Curtea, examinând cauza, s-a pronunţat prin Decizia nr. 884 din 2 martie 2001, în sensul că a admis recursul, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.
Curtea de Apel Alba Iulia, judecând în fond după casare, s-a pronunţat prin sentinţa civilă nr. 42 din 20 martie 2002, prin care a respins acţiunea formulată de reclamanta SC M. SA, reţinând, în esenţă, că nu putea beneficia de cota 0 de T.V.A., întrucât marfa nu a fost exportată direct partenerului extern şi nu a încasat preţul în valută, nefiind îndeplinite criteriile pct. 9.4 din Normele pentru aplicarea OG nr. 3/1992, aprobate prin HG nr. 1178/1996.
Nemulţumită de soluţia pronunţată, a declarat recurs reclamanta SC M. SA, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că instanţa nu a ţinut cont de raportul de expertiză dispus în cauză, cât şi de actele normative incidente în momentul derulării contractului.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor cap. 9 pct. 9.4 din Normele pentru aplicarea OG nr. 3/1992, aprobată prin HG nr. 1178/1996, cota 0 de T.V.A. se aplică exportului de bunuri şi prestărilor de servicii, legate direct de exportul bunurilor efectuate de agenţi economici cu sediul în România.
Or, nu se poate reţine că activitatea desfăşurată de recurenta/reclamantă ar fi legată direct de exportul bunurilor, pentru a putea beneficia astfel de taxare cu cota 0 T.V.A.
De altfel, recurenta nu a prezentat actele prevăzute de Normele de aplicare a OG nr. 3/1992, aprobată prin HG nr. 512/1998, pct. 9.11. pentru a beneficia de cota 0 T.V.A., respectiv contractele întocmite direct cu partenerii externi sau, după caz, notele de comandă, factura externă şi dovada încasării facturii externe sau, după caz, dovada introducerii în bancă, a declaraţiei de încasare valutară.
Recurenta a livrat produsul căptuşeli articol Jeni Periam 140 cm la intern, SC S. SA Suceava, pentru a fi folosite la confecţiile finite, exportate direct partenerului extern P.S. Co New York şi ca atare, nu poate fi primită susţinerea recurentei că marfa a fost livrată la export, întrucât s-a livrat la extern un alt produs finit, în care a fost incorporată marfa produsă de recurentă. Recurenta/reclamantă nu are factură externă şi nu a încasat c/val mărfii în valută, conform prevederilor pct. 9.11. din Norme, astfel încât nu poate beneficia de cota 0 T.V.A.
În consecinţă, soluţia instanţei, prin care s-a reţinut că bunurile efectuate de reclamantă nu sunt taxabile cu cota 0 T.V.A., nefiind legate direct de exportul bunurilor, este temeinică şi legală, astfel că recursul se priveşte ca nefondat şi urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC M. SA Deva împotriva sentinţei civile nr. 42 din 20 martie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3431/2003. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 3434/2003. Contencios. Anulare decizie D.G.V.... → |
|---|
