CSJ. Decizia nr. 359/2003. Contencios. Nulitate act administrativ (Statutul profesiei de avocat). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 359/2003
Dosar nr. 1954/2002
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Uniunea Consilierilor Juridici din România, filiala Suceava, în contradictoriu cu Uniunea Asociaţilor din România, Preşedinţia României, Guvernul României, Camera Deputaţilor, Senatul României, Ministerul Justiţiei, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului şi Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a solicitat să se constate nulitatea absolută a Statutului profesiei de avocat (M. Of. nr. 284/31.05.2001) şi pe cale de consecinţă, să se constate că art. 61 lit. d) şi art. 63 lit. b) din Legea nr. 51/1995, au fost abrogate.
Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 86 din 22 mai 2002, a respins acţiunea, reţinând, în principal, că reclamanta nu a fost vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, pentru a fi incidente dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990; că, oricum, aspectele invocate în acţiune nu sunt supuse cenzurii instanţei judecătoreşti.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta, pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă: întâi, că hotărârea nu este motivată în fapt şi în drept; în al doilea rând că, hotărârea este lipsită de temei legal şi, totodată, că au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 29/1990, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ, de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Aplicând aceste prevederi legale, referitoare la dreptul la acţiune în contencios administrativ, a persoanei fizice sau juridice, care au fost vătămate într-un drept recunoscut de lege, prima instanţă a reţinut corect că reclamanta nu a făcut dovada vătămărilor aduse în drepturile sale recunoscute de lege, prin adoptarea Statutului profesiei de avocat.
Evident, prima instanţă, reţinând că, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, şi-a motivat hotărârea în fapt şi în drept, aşa cum pretind dispoziţiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ.
În raport cu aceste date, se constată că, celelalte aspecte invocate în recurs, nu sunt de natură să determine casarea sentinţei.
În consecinţă, soluţia adoptată este legală şi temeinică, iar recursul, nefondat, urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Uniunea Consilierilor Juridici din România, filiala Suceava, împotriva sentinţei nr. 86 din 22 mai 2002, a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 3588/2003. Contencios. Anulare decizie M.F.... | CSJ. Decizia nr. 3590/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|