CSJ. Decizia nr. 3583/2003. Contencios. Anulare acte vamale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3583/2003
Dosar nr. 2070/2002
Şedinţa publică din 30 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 12, pronunţată la data de 7 februarie 2002 în dosarul nr. 1525/2001, Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi contencios administrativ, rejudecând după casare, a respins ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta SC G.N. SRL Galaţi, în contradictoriu cu fosta Direcţie Generală a Vămilor şi fosta Direcţie Regională Vamală Interjudeţeană Galaţi, actualmente Autoritatea Naţională a Vămilor şi respectiv, Autoritatea Vamală Regională Interjudeţeană Galaţi.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin acţiunea înregistrată iniţial la aceiaşi curte, sub nr. 552/2000, reclamanta a cerut anularea deciziei nr. 567 din 28 martie 2000 emisă de fosta Direcţie Generală a Vămilor, prin care fusese respinsă contestaţia formulată împotriva actelor de constatare a datoriei vamale, ca fiind depusă în afara termenului legal.
Prin sentinţa civilă nr. 117 din 3 mai 2000, aceiaşi curte a admis acţiunea, a anulat actele de constatare nr. 116 şi nr. 117 din 6 august 1999 şi a exonerat-o pe reclamantă de la plata datoriei vamale stabilită de organele de control vamal, la suma de 97.131.576 lei.
Prin Decizia nr. 2873 din 28 septembrie 2001, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, în dosarul nr. 3539/2000, a fost admis recursul, constatându-se că obiectul acţiunii l-a constituit cererea de anulare a deciziei nr. 567 din 28 martie 2000 emisă de fosta Direcţie Generală a Vămilor, asupra căreia instanţa de fond omisese să se pronunţe, precum şi că între considerentele hotărârii şi dispozitivul acesteia există o contradicţie ireconciliabilă.
Pentru rejudecare, cauza a fost reînregistrată pe rolul aceleiaşi curţi, sub nr. 1525/2001.
Rejudecând cauza, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că Decizia nr. 567 din 2 martie 2000 este legală şi temeinică, actele de constatare nr. 116 şi nr. 117 din 6 august 1999, nefiind contestate în termenul legal la Biroul Vamal Galaţi.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs reclamanta SC G.N. SRL Galaţi (fostă SC G.P. SRL Galaţi), susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, soluţionând cauza pe fond, fără ca la 28 ianuarie 2002 să aibă loc dezbateri în fond şi să se fi pronunţat asupra probelor cerute de reclamantă.
Recursul este nefondat.
În mod corect au reţinut instanţa supremă şi instanţa de rejudecare, că obiectul acţiunii formulate de reclamantă îl constituie cererea de anulare a deciziei nr. 567 din 28 martie 2000 a fostei Direcţii Generale a Vămilor, prin care a fost respinsă contestaţia reclamantei împotriva actelor de constatare nr. 116 şi nr. 117 din 6 august 1999, cu motivarea că acestea nu au fost contestate în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990, la Biroul Vamal Galaţi.
Verificând încheierea din 28 ianuarie 2002, când cauza a fost luată în pronunţare, care a fost amânată succesiv la 31 ianuarie 2002 şi 7 februarie 2002, rezultă că dezbaterile care s-au purtat, au fost tocmai în legătură cu problema contestării în termen a actelor de constatare nr. 116 şi nr. 117 din 6 august 1999, părţile punând concluzii cu privire la acest aspect.
Este adevărat că apărătorul societăţii recurente, în cadrul concluziilor sale, a susţinut şi că este necesar să se facă dovada că cele două acte de constatare au fost comunicate de organele vamale în mod greşit, dar instanţa, considerând că probele administrate deja în dosar erau suficiente pentru soluţionarea acesteia, a luat cauza în pronunţare.
Într-adevăr, în mod corect a reţinut instanţa de fond că cele două acte de constatare au fost comunicate societăţii comerciale la data întocmirii lor, iar contestaţia formulată împotriva acestora a fost înregistrată la data de 7 ianuarie 2000, sub nr. 675, la Direcţia Generală a Vămilor, care a soluţionat-o prin Decizia nr. 567 din 28 martie 2000.
Or, potrivit prevederilor art. 167 din Legea nr. 141/1997, privind Codul vamal al României, plângerea se adresează autorităţii vamale care a emis actul respectiv, iar potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 29/1990, plângerea adresată organului emitent al actului administrativ, considerat nelegal, se formulează în termen de 30 de zile, prevederi legale care nu au fost respectate de societatea comercială.
Astfel fiind, constatând că motivele de recurs sunt neîntemeiate, urmează ca recursul să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC G.N. SRL Galaţi, împotriva sentinţei civile nr. 12 din 7 februarie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3582/2003. Contencios. Anulare act control... | CSJ. Decizia nr. 3586/2003. Contencios. împotiva deciziei... → |
|---|
