CSJ. Decizia nr. 3607/2003. Contencios. Anulare ordin M.J. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3607/2003
Dosar nr. 133/2003
Şedinţa publică din 31 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
E.B., în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei şi R.S. – Ministrul Justiţiei, a solicitat anularea Ordinului nr. 1107/C din 14 mai 2002 şi obligarea pârâţilor în solidar la plata sumei de 700 milioane lei, reprezentând paguba produsă prin emiterea actului administrat contestat şi la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a arătat că în baza autorizaţiei nr. 566/1998, emisă în baza Legii nr. 178/1997, a fost autorizată de Ministerul Justiţiei să îndeplinească calitatea de interpret şi traducător în limba neogreacă.
De atunci şi până la 14 mai 2002 a avut o bună activitate, fiind apreciată de persoanele fizice şi juridice, pentru serviciile prestate inclusiv autorităţi din ţară şi străinătate.
Prin Ordinul nr. 1107/C/2002, s-a dispus în temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 178/1997 şi art. 4 alin. (1) pct. 22 din HG nr. 212/2001, încetarea calităţii de traducător şi interpret şi anularea autorizaţiei nr. 566/1998.
La contestaţia făcută i s-a răspuns prin adresa nr. 1744/N/2002, că măsura a fost dispusă ca urmare a comportării sale ca traducător şi interpret al deţinutului elen P.K.
Reclamanta susţine că acuzaţiile aduse privind depăşirea limitelor activităţii pentru care a fost autorizată, prin comentariile publice, la adresa sistemului de justiţie elen, sunt nefondate şi nereale. A fost translatoarea inculpatului P.K. şi a fost contactată de ziarişti români şi eleni, pentru interviu, dar i-a refuzat.
O singură dată a purtat o discuţie telefonică prin care şi-a exprimat părerea personală cu privire la inculpat, aceasta având loc nu în timpul exercitării calităţii de traducător, ci în timpul său liber, or, potrivit art. 26 pct. 2, 29 şi 30 din Constituţia României, orice persoană are libertatea gândirii şi opiniilor sale, are garantată libertatea conştiinţei şi de exprimare.
Reclamanta susţine că prin măsura dispusă i s-a luat posibilitatea de a-şi câştiga existenţa conform pregătirii profesionale, a fost prejudiciată moral şi material.
La 7 noiembrie 2002, reclamanta prin cerere şi-a precizat în ce constă prejudiciul suferit:
- venitul lunar de care a fost lipsită din data de 14 mai 2002, câte 10 milioane lei ca urmare a împrumuturilor efectuate pentru asigurarea mijloacelor de trai,
- afecţiunea publică cauzată pentru care a cheltuit 100 milioane lei;
- daune morale evaluate la 200 milioane lei;
- despăgubiri materiale evaluate la 100 milioane lei;
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1153 din 28 noiembrie 2002, a admis acţiunea în parte şi a dispus anularea Ordinului nr. 1107/C din 14 mai 2002, rectificat prin Ordinul nr. 1527/2002, ca nelegal. A obligat Ministerul Justiţiei la plata daunelor materiale de 70 milioane lei (venituri nerealizate pe şapte luni). A respins cererea de plata onorariului de avocat, ca nedovedit şi a obligat pârâtul la 33.000 lei taxă de timbru.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că ordinul atacat are ca temei încălcarea de reclamantă a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. b) raportat la art. 3 lit. b) din Legea nr. 178/1997 privind autorizaţia şi plata interpreţilor şi traducătorilor, or, cu probele administrate nu s-a dovedit că reclamanta nu îndeplineşte condiţia bunei reputaţii profesionale şi sociale.
Actele administrate în cauză fac dovada competenţei în materie de traducere şi translaţie, cunoaşterea limbii elene şi culturii Greciei, fiind felicitată chiar de oaspeţii străini, pentru aptitudinile şi capacităţile profesionale.
Punctul de vedere exprimat într-o discuţie telefonică este personal, expresiile folosite de jurnalişti nu-i aparţin, iar singurul act care a stat la baza emiterii ordinului atacat, a fost adresa emisă de Ambasada Greciei în care s-a solicitat înlocuirea reclamantei cu un alt traducător de limba elenă şi nicidecum anularea autorizaţiei în baza căreia presta o activitate pentru asigurarea mijloacelor de trai.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor solicitate s-a avut în vedere declaraţia martorului M.U., care a arătat că voia să o angajeze la firma sa pe reclamantă, dacă nu i se ridica autorizaţia şi că ar fi putut primi lunar 250 dolari SUA.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, Ministerul Justiţiei a declarat recurs şi a solicitat în temeiul art. 312 alin. (1) coroborat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea, casarea sentinţei şi în fond respingerea acţiunii.
S-a arătat că reclamanta a participat, în calitate de traducător în cauza penală avându-l ca inculpat pe deţinutul elen P.K. şi a făcut declaraţii şi comentarii defăimătoare şi nefondate în mass-media referitoare la poliţia elenă, astfel că Ambasada Greciei la Bucureşti, secţia consulară, a solicitat Ministerului Justiţiei, la 18 aprilie 2002, înlocuirea sa cu un alt traducător.
Publicitatea negativă internă şi internaţională făcută acestor declaraţii a determinat pierderea bunei reputaţii, necesare pentru dobândirea şi menţinerea calităţii de traducător şi interpret autorizat de Ministerul Justiţiei, astfel că, nemaiexistând îndeplinită condiţia cerută de art. 3 lit. b) din Legea nr. 178/1997, Ordinul nr. 1107/C/2002 rectificat prin Ordinul nr. 1527/2002 (în privinţa numelui) este legal emis.
Se arată că şi soluţionarea cauzei sub aspectul daunelor materiale la care a fost obligat Ministerul Justiţiei este greşită, întrucât din 1994 reclamanta nu a fost angajată permanent şi nu a avut un venit lunar stabil.
Dacă instanţa a reţinut nelegalitatea ordinului contestat, avea obligaţia să calculeze daunele în funcţie de câştigurile sporadice pe care reclamanta le-ar fi realizat în calitate de traducător şi interpret, şi nu în funcţie de declaraţia unui martor care ar fi urmat să o angajeze.
Recursul este fondat.
Reclamanta E.B. a desfăşurat activitatea de interpret şi traducător pentru limba neogreacă, în baza Ordinului nr. 866/C/1998 emis de Ministerul Justiţiei şi a autorizaţiei nr. 566/1998.
Persoana care este autorizată ca interpret şi/sau traducător potrivit art. 3 din Legea nr. 178/1997, trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii: să fie cetăţean român, să nu aibă antecedente penale şi să se bucure de reputaţie profesională şi socială, să posede diplomă de licenţă care să ateste specializarea în limba străină pentru care solicită autorizarea.
Până la 14 mai 2002, reclamanta-intimată a fost autorizată de Ministerul Justiţiei, ca interpret şi traducător de limba neogreacă. În această calitate a participa ca traducător în cauza penală avându-l ca inculpat pe P.K.
Întrucât aceasta a făcut declaraţii şi comentarii defăimătoare şi nefondate din Mass-Media referitoare la poliţia elenă, Ambasada Greciei, prin adresă, a solicitat Ministerului Justiţiei înlocuirea sa cu un alt traducător de limba elenă.
Prin Ordinul nr. 1107/C din 14 mai 2002, modificat, în privinţa numelui reclamantei, prin Ordinul nr. 1527/C din 1 iulie 2002, Ministerul Justiţiei a dispus încetarea calităţii de interpret şi traducător autorizat a reclamantei şi a anulat autorizaţia nr. 560/1998, invocându-se neîndeplinirea condiţiei privind buna reputaţie profesională şi socială, cerinţă prevăzută de dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit. b) raportat la art. 3 lit. b) din Legea nr. 178/1997 privind autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor.
Dovada neîndeplinirii acestei cerinţe rezultă din adresa Ambasadei Greciei la Bucureşti, prin care se cere nu numai înlocuirea sa, dar se solicită ca aceasta să nu mai fie recomandată ca traducător autorizat de limba elenă.
Chiar dacă declaraţia în discuţie s-a făcut în timpul liber al reclamantei şi nu în cel al exercitării calităţii de traducător, nu trebuie uitat că acestea privesc aspecte pe care le-a cunoscut tocmai ca interpret al inculpatului P.K.
De necontestat că anterior luării măsurii, reclamanta a desfăşurat o activitate meritorie ca interpret, dar actele depuse privesc o perioadă anterioară luării ordinului contestat.
Susţinerea reclamantei că ar fi purtat aceste discuţii în calitate de simplu cetăţean, având libertatea de gândire şi exprimare a opiniilor care nu-i pot fi îngrădite, drepturi recunoscute de art. 29 şi 30 din Constituţie nu poate fi primită, ea fiind întrebată de aspecte pe care le-a cunoscut tocmai ca interpret al inculpatului P.K.
Prin publicitatea negativă internă şi internaţională făcută acestor declaraţii s-a adus atingere bunei reputaţii necesare pentru dobândirea şi menţinerea calităţii de interpret şi traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, cerinţă expres prevăzută de lege, astfel că ordinele contestate, cel iniţial şi cel modificat în ce priveşte numele părţii sunt legale.
Cu ocazia punerii concluziilor s-a reiterat de către avocatul reclamantei-intimate apărarea că ordinul contestat este nul, fiind emis de către un reprezentant al Ministerului Justiţiei ce nu mai era abilitat conform legii să semneze astfel de ordine.
Susţinerea sa nu poate fi primită întrucât la dosar s-a depus Ordinul nr. 35/C din 12 ianuarie 2001, prin care semnatarul ordinului a fost delegat de ministrul justiţiei să îl substituie, HG nr. 212/2001, despre care se face vorbire, neavând legătură cu speţa.
În condiţiile în care ordinul atacat este legal, cererea de despăgubiri nu poate fi primită.
Critica din recurs privea greşita stabilire a cuantumului despăgubirilor în ipoteza primirii susţinerii că ordinul atacat este nelegal.
În consecinţă, soluţia instanţei este netemeinică şi nelegală, astfel că, în baza art. 312 alin. (1) coroborat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa sentinţa, iar în fond se va respinge acţiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 1153 din 28 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3603/2003. Contencios. Anulare decizie M.F.si... | CSJ. Decizia nr. 3609/2003. Contencios. Anulare decizie... → |
|---|
