ICCJ. Decizia nr. 406/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr.406

Dosar nr.3210/2003

Şedinţa publică din 3 februarie 2004

Asupra recursului de faţă;

Analizând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ reclamantul M.I. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Teleorman, pentru ca instanţa prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună anularea hotărârii nr. 936/2003 emisă de pârâtă prin care i s-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.

În motivarea acţiunii, reclamantul aarătat că în perioada 16 iulie 1951 – 12 martie 1954 şi-a satisfăcut stagiul militar în cadrul unor unităţi militare ce făceau parte din Direcţia Generală a Serviciului Muncii.

Curtea de Apel Bucureştiprin sentinţa civilă nr. 730/2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr.936/2003 şi a obligat-o pe pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să constate că perioada 16 iulie 1951 – 12 martie 1954 se încadrează în dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că din livretul militar depus la dosar rezultă că reclamantul şi-a satisfăcut stagiul militar în perioada pretinsă la GAS Vităneşti şi detaşamentul Otopeni, ambele fiindparte din Direcţia Generală a Serviciului Muncii.

Împotriva acesteia a declarat recursîn termenul legal pârâta Casa Judeţeană de Pensii Teleorman.

În motivarea recursului, recurenta pârâtă a susţinut că:

- unitatea GAS Vităneşti nu face parte din unităţile aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii;

- instanţa în mod greşit a reţinut perioada 16 iulie 1951 – 12 martie 1954 ca fiind stagiul militar satisfăcut de intimat, deoarece din livretul militar rezultă că acesta a fost lăsat la vatră la 2 martie 1954.

Analizând recursul formulat prin prisma dispoziţiilor art. 304-3041 C. proc. civ.şi în raport de motivele invocate, Curtea îl va admite în sensul celor ce se vor arăta.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 „beneficiază de prevederile prezentei legi persoana, cetăţean român care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961".

În cauza de faţă, intimatul reclamant a făcut dovada cu livretul militar depus la dosarşi a efectuat stagiul militar în perioada 16 iulie 1951 – 2 martie 1954 în detaşamentul Otopeni şi la GAS Vităneşti,respectiv a efectuat muncă conform celor menţionate în livret.

Aşa fiind, în mod corect instanţa de fond a reţinut că cele două unităţiîndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002.

În ceea ce priveşte însă perioada stagiului militar pentru carerecurentaa fost obligată săemită o nouă hotărâre, instanţa a reţinut greşit data de 12 martie 1954 ca fiind data lăsării la vatră, deoarece din livretul militar rezultă că intimatul-reclamant şi-a terminat stagiul militar la2 martie 1954.

În consecinţă, sub acest aspectrecursul urmează a fi admis şi în baza dispoziţiilor art. 312 şi 314 C. proc. civ. sentinţava fi casată în sensul că pârâta va fi obligată să emită o nouă hotărâre în condiţiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 pentru perioada 16 iulie 1951 – 2 martie 1954.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Teleormanîmpotriva sentinţei nr. 730 din 27 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.

Casează sentinţa atacată şi în fond obligă pârâta Casa Judeţeană de Pensii Teleorman să emită o nouăhotărâre în condiţiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 cuprivire la perioada 16 iulie 1951 – 2 martie 1954.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 406/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs