CSJ. Decizia nr. 620/2003. Contencios. Recurs anulare act control financiar. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 620/2003
Dosar nr. 774/2002
Şedinţa publică din 14 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 8 octombrie 1996, reclamanta SC E. SRL Arad, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Vămilor şi Direcţia Regională Vamală Arad, a solicitat anularea declaraţiei vamale nr. 3134 din 21 mai 1996 şi restituirea sumei de 8.689.837 lei, încasate cu titlu de taxe vamale.
În motivarea acţiunii s-a arătat că reclamanta a efectuat un import de emulsionanţi spumanţi (C.) folosiţi la prepararea îngheţatei, produs încadrat iniţial corect la poziţia tarifară 38.23.90.87. din Tariful Vamal de Import, dar după indigenarea mărfii, Direcţia Generală Vamală a revocat nejustificat această încadrare, trecându-l la poziţia tarifară 21.06.90.99.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 40 din 11 februarie 1997, a admis acţiunea, a anulat Decizia vamală în parte şi a dispus restituirea către reclamantă, a sumei de 8.689.835 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză şi necontestată de pârâtă.
Considerând hotărârea nelegală şi netemeinică, Direcţia Generală a Vămilor a declarat recurs prin Direcţia Regională Vamală Arad, susţinând în esenţă că declararea mărfurilor şi încadrarea lor tarifară revine importatorului, organul vamal verificând doar exactitatea acestuia, conform art. 31 din Regulamentul vamal, aprobat prin Decretul nr. 337/1981, coroborat cu art. 12 şi 13 din OG nr. 26/1993.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, constatând că la instanţa de fond cauza nu s-a judecat în contradictoriu cu Direcţia Regională Vamală Arad şi că nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, prin Decizia nr. 666 din 16 martie 1998, a admis recursul, a casat sentinţa civilă nr. 40 din 11 februarie 1997, a Curţii de Apel Timişoara şi a trimis cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Primind cauza spre rejudecare, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 347/CA din 1 octombrie 2001, a admis acţiunea reclamantei, a anulat în parte D.V.I. nr. 3134/1996, emisă de Vama Arad, până la concurenţa sumei de 23.312.516 lei şi a obligat pârâtele să-i plătească reclamantei, suma de 112.746.336 lei. A mai obligat, totodată, pârâtele să-i acorde reclamantei, suma de 500.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanţa de fond a reţinut că potrivit raportului de expertiză, produsul C. nu este un produs alimentar, astfel că nu poate fi încadrat la poziţia tarifară 21.06.90.99, cum au procedat organele vamale, produsul compus din amestecuri mono-di, tri-esteri, de acizi graşi, trebuia încadrat la poziţia tarifară 38.29.90.87.
Instanţa a constatat că procedura administrativ-jurisdicţională, prevăzută de OG nr. 26/1993, a fost finalizată, contestaţia fiind respinsă de Direcţia Generală a Vămilor Bucureşti.
Pentru aceasta, instanţa a anulat în parte declaraţia vamală nr.3134 din 21 mai 1996 şi a obligat pârâtele să restituie suma de 8.689.837 lei, reactualizată în funcţie de rata inflaţiei, respectiv 112.742.336 lei.
Nemulţumită de sentinţa sus- menţionată, a declarat recurs Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Arad, pentru motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea cerererii de recurs s-a arătat, în esenţă, că încadrarea tarifară a emulsionantului aromatic C. a fost făcută de agentul economic şi doar verificată de organele vamale, încheindu-se ulterior declaraţia vamală, prin care produsul a fost încadrat la poziţia tarifară 21.06.09.99.
Recurenta-pârâtă a susţinut că structura chimică a emulgatorului aromatic C. este aceea a unui aditiv alimentar complex şi că încadrarea tarifară corectă este 21.06.90.99., care se referă la preparate alimentare ce pot fi folosite direct, după procesare, pentru consum uman.
Recursul este nefondat.
La data de 21 mai 1996, SC E. SRL Arad a importat din Suedia, emulsionantul C., pentru care a depus în Vama Arad, D.V.I. nr. 3134 din 21 mai 1996, însoţită de documentele necesare vămuirii, încadrând produsul la poziţia tarifară 21.06.90.99. reprezentând preparate alimentare nedenumite şi necuprinse în altă parte.
Or, potrivit raportului de expertiză tehnică efectuată în cauză, aditivul alimentar, emulsionantul aromatic C. nu este preparat alimentar şi nu poate fi înregistrat decât la poziţia tarifară 38.23.90.87. din Tariful vamal de import, justificat de faptul că face parte din categoria amestecurilor de mono-di şi tri tri-esteri de acizi graşi ai glicerinei cu efect emulgator asupra grăsimilor.
Din actele aflate la dosar, certificatul de calitate pentru emulgatori şi amestecuri pentru produse de patiserie C. 2282, emis de firma producătoare, Certificatul de abilitare emis de Ministerul Industriilor, precum şi cele stabilite prin amendamentele sistemului armonizat, rezultă că încadrarea tarifară a acestei mărfi este la poziţia 38.23.90.87.
Aşa fiind, recursul declarat de pârâtă este nefondat şi urmează a fi respins.
Conform art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată să achite societăţii intimate, suma de 6.654.800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Arad, împotriva sentinţei civile nr. 347/CA din 1 octombrie 2001, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Obligă recurenta la 6.654.800 lei, cheltuieli de judecată, către SC E. SRL Arad.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 62/2003. Contencios. Anulare act control... | CSJ. Decizia nr. 621/2003. Contencios → |
---|