ICCJ. Decizia nr. 1681/2004. Contencios. Conflict negativ de competenţă. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1681/2004
Dosar nr. 3084/2004
Şedinţa publică din 29 aprilie 2004
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta G.R. a solicitat anularea deciziei nr. 67 din 17 martie 2003, emisă de Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială - Comisia de soluţionare a cererilor pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 118/1990.
Tribunalul Satu Mare, prin sentinţa civilă nr. 164 din 28 noiembrie 2003, şi-a declinat competenţa la Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ, reţinând că deciziile emise de Direcţiile generale de muncă şi protecţie socială, cu privire la drepturile celor persecutaţi politic, potrivit art. 7 din Decretul - lege nr. 118/1990, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 189/2000, privind aprobarea OG nr. 109/1990, pot fi atacate la curtea de apel, nu la tribunal.
Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 35 din 19 ianuarie 2004, şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Satu Mare, invocând dispoziţiile art. 8 din Decretul - lege nr. 118/1990.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Examinând actele dosarului, se constată, în raport cu obiectul cererii, că în cauză, competenţa materială revine Tribunalului Satu Mare.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 189/2000, competenţa materială aparţine Caselor judeţene de pensii şi curţilor de apel, numai în cazul cererilor privind drepturile celor persecutaţi din motive etnice, de regimurile instaurate în România în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, în urma aprobării cu modificări şi completări, prin Legea nr. 189/2000, a devenit un act autonom faţă de Decretul - lege nr. 118/1990.
Or, dispoziţiile art. 8 din Decretul - lege nr. 118/1990, nu prevăd competenţa specială a curţilor de apel, cu privire la deciziile emise de Direcţiile generale de muncă şi protecţie socială, cu privire la drepturile celor persecutaţi politic.
Aşa fiind, urmează a trimite dosarul la Tribunalul Satu Mare, pentru competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe G.R. şi Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Satu Mare, în favoarea Tribunalului Satu Mare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1673/2004. Contencios. La încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1682/2004. Contencios. Conflict negativ de... → |
|---|
