ICCJ. Decizia nr. 1829/2004. Contencios. Reacordare licenţă de emisie. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1829/2004
Dosar nr. 1706/2003
Şedinţa publică din 11 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 16 septembrie 2002, reclamanţii P.L. şi S.A. au chemat în judecată C.N.A., solicitând ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să se dispună redarea imediată a licenţei emise, retrase abuziv postului de televiziune O.T.V. la data de 12 septembrie 2002, până la stabilirea legalităţii, iar în caz de refuz, obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii de 8.000.000 lei, pentru fiecare 24 ore întârzieri, către fiecare reclamant, până la redarea licenţei de emisie.
Reclamanţii au invocat interesul personal, legitim, licit şi actual, de a avea acces la orice informaţie de interes public.
Prin sentinţa civilă nr. 1255 din 17 septembrie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a civilă, a respins acţiunea, ca fiind lipsită de interes.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, reclamanţii, iar Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia nr. 2239 din 17 octombrie 2002, l-a admis, a casat sentinţa atacată şi a trimis dosarul, spre judecare, în primă instanţă, secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti.
Această instanţă, prin sentinţa civilă nr. 228 din 20 februarie 2003, a respins excepţia necompetenţei materiale a secţiei de contencios administrativ, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocate de pârât şi în consecinţă, a respins ca inadmisibilă, acţiunea reclamanţilor.
Împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs, reclamanţii P.L. şi S.A., susţinând în esenţă că, instanţa de fond nu a pus în discuţia părţilor, caracterele speciale ale ordonanţei preşedinţiale, cauza fiind judecată de o instanţă necompetentă.
Recursul este nefondat.
Acţiunea recurenţilor-reclamanţi formulată potrivit dispoziţiilor art. 581 C. proc. civ., este inadmisibilă faţă de dispoziţiile art. 1 şi 9 din Legea nr. 29/1990 – lege specială aplicabilă în materie.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de reclamanţi se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii P.L. şi S.A. împotriva sentinţei civile nr. 228 din 20 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1826/2004. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 1837/2004. Contencios.. Contestaţie în anulare → |
---|