ICCJ. Decizia nr. 1871/2004. Contencios. Conflict negativ de competenţă (Camera de Consiliu, fără citarea părţilor). Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1871/2004
Dosar nr. 4691/2004
Şedinţa publică din 11 mai 2004
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a, reclamantul I.I. a chemat în judecată pe pârâtele Casa Locală de Pensii a sectorului V, prin Casa de Pensii a municipiului Bucureşti şi Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială a municipiului Bucureşti, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună anularea deciziei nr. 148137/2003, prin care s-a stabilit în sarcina sa, un debit de 122.631.176 lei, rezultat din anularea drepturilor de pensie stabilite prin Decizia nr. 4775/10768/1999, menţinerea deciziei iniţiale nr. 148137/2000, precum şi anularea deciziei nr. 2418/2003, emisă de Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială, prin care a fost anulată Decizia nr. 4775/10768/1999.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 4082/2003, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, motivând această soluţie, prin aceea că Decizia nr. 2418/2003 a cărei anulare se solicită, ca şi Decizia iniţială nr. 4775/1999, au fost emise în baza Decretului – lege nr. 118/1999.
La rândul său, Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 320/2004, şi-a declinat competenţa în favoarea tribunalului, cu motivarea că în cauză sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 19/2000 şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile art. 21 - 22 C. proc. civ.
Curtea, având în vedere obiectul acţiunii introductive de instanţă, respectiv anularea deciziei nr. 148137/2003 emisă de Casa Locală de Pensii a sectorului V, precum şi a deciziei nr. 2418/2003, emisă de Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială, precum şi dispoziţiile art. 154 - 155 din Legea nr. 19/2000, coroborate cu dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., stabileşte competenţa, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a.
Urmează a se reţine în acest sens că prin acţiunea formulată, reclamantul nu a contestat drepturile acordate ca urmare a recunoaşterii calităţii de beneficiar al Decretului - lege nr. 118/1990, ci faptul că prin decretele atacate, i s-au anulat aceste drepturi ce fac parte din pensie, situaţie în care devin incidente prevederile Legii nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în raport cu care competenţa de soluţionare a litigiilor revine tribunalului [art. 154 - 155 din Legea nr. 19/2000].
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul I.I., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1866/2004. Contencios. Recalculare drepturi de... | ICCJ. Decizia nr. 1886/2004. Contencios. Anulare parţială... → |
|---|
