ICCJ. Decizia nr. 2541/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2541/2004
Dosar nr. 4216/2003
Şedinţa publică din 8 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 24 iunie 2003, reclamantul B.N. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Alba, solicitând anularea hotărârii nr. 2040 din 13 martie 2003 şi obligarea pârâtei la emiterea unei hotărâri, prin care să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru întregul interval în care a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
În motivarea acţiunii arată că, în mod greşit nu i-a fost luată în calcul, întreaga perioadă cât a efectuat stagiul militar în condiţiile prevăzute în actul normativ menţionat, pârâta luând în calcul doar o anumită perioadă.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentinţa civilă nr. 278 din 27 august 2003, a respins acţiunea, reţinând că aceasta a rămas fără obiect.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, reclamantul B.N., susţinând că prevederile Legii nr. 309/2002, trebuiau să i se aplice pentru o perioadă mult mai mare.
Recursul este fondat.
Art. 1 din Legea nr. 309/2002, prevede că „Beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961".
În vederea aplicării acestei legi a fost emisă HG nr. 1114/2004, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea legii.
Cu toate acestea, nici în cuprinsul legii şi nici în normele metodologice nu sunt menţionate detaşamentele sau unităţile militare care se încadrează în Direcţia Generală a Serviciului Muncii.
Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, stabilirea drepturilor prevăzute de lege se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverinţele eliberate de Centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti.
Din copia livretului militar, B.N. a dovedit că începând cu 10 aprilie 1949 şi până la 1 februarie 1951, când a fost lăsat la vatră, a lucrat în diferite detaşamente, în construcţii.
Aşa fiind, se va admite recursul declarat, se va modifica sentinţa atacată, se va anula hotărârea pârâtei şi va fi obligată pârâta să-i acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 14 ianuarie 1950 (potrivit legii) – 1 februarie 1951, cu începere de la data de 1 octombrie 2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.N. împotriva sentinţei civile nr. 278 din 27 august 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată şi în fond, admite acţiunea formulată de reclamantul B.N.
Anulează hotărârea nr. 2040 din 13 martie 2003 a Casei Judeţene de Pensii Alba.
Obligă pe pârâtă să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 14 ianuarie 1950 - 1 februarie 1951, începând cu data de 1 octombrie 2002.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2538/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2542/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|