ICCJ. Decizia nr. 2673/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2673/2004
Dosar nr. 4332/2003
Şedinţa publică din 9 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ, sub nr. 5932, reclamantul G.M. a chemat în judecată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, solicitând anularea hotărârii nr. 7613 din 30 iunie 2003 şi obligarea de a-i acorda drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189 /2000, ca persoană strămutată.
În motivarea acţiunii, s-a precizat că părinţii săi s-au refugiat din Ardealul de Nord, urmare a Dictatului de la Viena şi s-au stabilit în Bucureşti, iar naşterea sa s-a produs în această localitate, la 24 octombrie 1942.
Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 359, pronunţată la 14 octombrie 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 7613 din 30 iunie 2003 şi a obligat pârâta să emită o nouă decizie prin care să-i stabilească drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul s-a născut în Bucureşti, unde părinţii săi erau deja strămutaţi din luna noiembrie 1940, având astfel domiciliu de persoană strămutată, situaţie în care sunt aplicabile prevederile Legii nr. 189/2000 .
În ceea ce priveşte precizările emise de pârâtă, instanţa le-a considerat opinii lipsite de orice forţă juridică, care nu au legătură cu dispoziţiile legale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, invocând nelegalitatea acesteia, în raport cu Precizările nr. 3423 din 26 septembrie 2002.
Recursul este nefondat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând actele dosarului, urmează să constate că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Timiş, este legală şi temeinică.
Aşa cum corect s-a reţinut, este de necontestat că reclamantul a avut domiciliu, imediat după naştere, la părinţii săi, deci domiciliu de persoană strămutată, că prevederile Legii nr. 189/2000 nu pot fi desprinse de dispoziţiile C. fam., art. 100, referitor la domiciliul minorului, precum şi de prevederile art. 14 din Decretul nr. 31/1954.
Invocarea Precizărilor nr. 3423/2002, emise de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, nu au relevanţă, ele se referă la alte situaţii juridice, decât cele în cauză.
Astfel fiind, urmează ca în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., să se respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr. 359 din 14 octombrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2672/2004. Contencios. Refuz plată daune.... | ICCJ. Decizia nr. 2674/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
