ICCJ. Decizia nr. 356/2004. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la data de 11 martie 2003, reclamantul D.G. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Teleorman, solicitând modificarea hotărârii nr. 34 din 14 noiembrie 2002 și reconsiderarea perioadei care se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002, prin luarea în calcul, și a intervalului 28 iunie 1951 - 29 septembrie 1952.
în motivarea cererii, reclamantul a învederat că prin actul administrativ contestat, pârâta i-a acordat drepturile recunoscute prin actul normativ sus-menționat, numai pentru intervalul 29 septembrie 1952 - 25 februarie 1954, deși din actele depuse la dosar, rezultă că întregul interval cât a executat serviciul militar, a fost efectuat în detașamente de muncă din subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Prin sentința civilă nr. 664 din 15 mai 2003, Curtea de Apel București, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că perioada în litigiu, 28 iunie 1951 - 29 septembrie 1952, nu se încadrează în dispozițiile Legii nr. 309/2002, întrucât unitatea în care reclamantul a efectuat serviciul militar în acest interval, nu se afla în subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii.
împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul D.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că instanța de fond a interpretat în mod greșit probele cauzei, întrucât și în perioada 28 iunie 1951 - 29 septembrie 1952 a prestat muncă în construcții, fiind îndreptățit să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Examinând cauza, în raport cu motivul invocat și având în vedere și prevederile art. 3041C. proc. civ., Curtea a constatat că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune admiterea acțiunii și modificarea actului administrativ contestat, în sensul solicitat de reclamant.
în acest sens, mențiunile din livretul militar al reclamantului și dovada nr. 950 din 25 februarie 1954, eliberată de Serviciul Muncii Detașamentul de Muncă Filaret, organism subordonat Ministerului Construcțiilor, converg spre concluzia că reclamantul a efectuat întreg stagiul militar, prin prestarea muncii în unități din structura Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Astfel, actul sus-menționat, intitulat chiar "dovadă de prestarea muncii", enumeră unitățile în care a fost folosit reclamantul, în total efectuând 938 zile de muncă, primele unități înscrise fiind G.A.S. Drăgănești, pentru intervalul 28 iunie 1951 - 15 septembrie 1951; Detașamentul Râmnicu Vâlcea, între 26 septembrie 1951 - 16 iunie 1952 și Detașamentul de muncă Obor, pentru perioada 16 iunie 1952 - 29 septembrie 1952.
în consecință, cererea reclamantului fiind întemeiată, Curtea a admis recursul și a casat sentința, modificând hotărârea emisă de pârâtă, în sensul că reclamantul beneficiază de prevederile Legii nr. 309/202, și pentru perioada 28 iunie 1951 - 28 septembrie 1952.
← ICCJ. Decizia nr. 211/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 251/2004. Contencios → |
---|