ICCJ. Decizia nr. 5329/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 5329/2004
Dosar nr. 3601/2004
Şedinţa publică din 29 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 19 ianuarie 2004, reclamanta B.M. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiţiei, solicitând ca instanţa să-i recunoască dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, conform art. 103 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 92/1992 şi pe cale de consecinţă, Ministerul Justiţiei să fie obligat să comunice Casei Naţionale de Pensii, noul cuantum al pensiei de serviciu, la datele de 1 noiembrie 2000, 1 aprilie 2001, 1 ianuarie 2002, în vederea plăţii diferenţelor cuvenite, până la zi.
Prin sentinţa civilă nr. 229/2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă. Instanţa a reţinut că obiectul cererii fiind de actualizare pensie magistrat, devin aplicabile dispoziţiile Legii nr. 19/2000 care, în art. 155 lit. e) şi f), prevede competenţa tribunalului, de soluţionare a acţiunii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamanta, arătând în esenţă că nu a contestat vreo decizie de pensie şi nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 19/2000, fiind incidente dispoziţiile Legii nr. 29/1990, cu referire la art. 103 din Legea nr. 92/1992.
Analizând cauza, în funcţie de motivarea recursului, în lumina dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat.
Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea, pe dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, solicitând sancţionarea refuzului nejustificat al intimatului-pârât, de a-i recunoaşte drepturile ce i se cuvin în conformitate cu dispoziţiile art. 103 din Legea nr. 92/1992, respectiv a fi obligat Ministerul Justiţiei să comunice Casei de Pensii, noul cuantum al pensiei de serviciu, în baza art. 103 din Legea nr. 92/1992.
Având în vedere obiectul acţiunii mai sus menţionat, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ.
Instanţa fondului a apreciat greşit natura litigiului şi obiectul cererii şi a dispus în mod nelegal, declinarea competenţei, astfel încât recursul va fi admis, sentinţa se va casa, cauza urmând să fie trimisă aceleiaşi instanţe, spre competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.M. împotriva sentinţei civile nr. 229 din 5 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 50/2004. Contencios. Anulare Hotărâre. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5337/2004. Contencios. Anulare decizie emisă... → |
|---|
