ICCJ. Decizia nr. 6998/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 6998/2004
Dosar nr. 2560/2004
Şedinţa publică din 17 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 23 octombrie 2003, reclamanta Ş.C. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, solicitând anularea hotărârii nr. 8144 din 26 septembrie 2003 şi obligarea pârâtei să-i recunoască beneficiul prevederilor Legii nr. 189/2000.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că în perioada septembrie 1940 - august 1944 a suferit toate persecuţiile impuse evreilor, interzicându-i-se accesul în învăţământ, având restricţii de circulaţie şi de aprovizionare şi fiind evacuată forţat din locuinţă.
Prin sentinţa civilă nr. 40 din 15 ianuarie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, ca neîntemeiată .
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că persecuţiile invocate de reclamantă, respectiv restricţiile de circulaţie şi aprovizionare şi purtarea stelei galbene, menţionate ca atare în adeverinţa din 11 decembrie 2001, emisă de Centrul pentru studiul istoriei evreilor din România, nu se încadrează în cazurile de persecuţii etnice prevăzute limitativ de art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Referitor la susţinerea reclamantei, că a avut domiciliu obligatoriu în Bacău, instanţa a motivat că declaraţia martorului H.D. nu poate proba existenţa persecuţiei, necoroborându-se cu vreun act oficial.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamanta Ş.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a arătat că instanţa a omis să analizeze şi să se pronunţe şi asupra altor persecuţii suferite, respectiv faptul evacuării familiei din locuinţa proprietate personală din satul Şerbăneşti şi cel al interzicerii accesului la şcoala din comuna natală.
În recurs, reclamanta a depus la dosar, acte noi, respectiv declaraţiile autentificate ale martorilor O.A. şi B.A. şi adeverinţa din 11 februarie 2004 a Centrului pentru studiul istoriei evreilor din România.
Examinând recursul, în raport cu motivele invocate şi având în vedere şi prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune casarea sentinţei şi admiterea acţiunii, în sensul celor arătate în continuare.
Astfel, se constată că instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că persecuţiile, constând în purtarea stelei galbene şi în restricţii de circulaţie şi aprovizionare, nu se încadrează în cazurile enumerate limitativ în art. 1 din Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Însă, după pronunţarea sentinţei, actul normativ a fost modificat şi completat, la art. 1 fiind introdusă lit. g), conform căreia beneficiază de drepturi, şi persoana care a fost evacuată din locuinţa pe care o deţinea.
Din probele administrate la fond şi cele depuse, ca acte noi în recurs, s-a făcut dovada că reclamanta a fost evacuată din locuinţa sa, fiind nevoită să se refugieze la Bacău, în perioada 28 iulie 1941 - 23 aprilie 1944.
În consecinţă, Curtea va admite acţiunea, va anula actul administrativ atacat şi va dispune obligarea pârâtei să acorde reclamantei. beneficiul prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 189/2000, cu începere de la data intrării în vigoare a acestui text de lege, respectiv 15 iulie 2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta Ş.C. împotriva sentinţei civile nr. 40 din 15 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, admite acţiunea formulată de reclamanta Ş.C.
Anulează hotărârea nr. 8144/467 din 26 septembrie 2003, emisă de pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, pe care o obligă să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de art. 1 lit. g) din Legea nr. 189/2000, cu începere de la 15 iulie 2004, pentru perioada 28 iulie 1941 - 23 august 1944.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6997/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7000/2004. Contencios SI FISCAL. Refuz... → |
|---|
