ICCJ. Decizia nr. 7480/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7480/2004
Dosar nr. 341/2004
Şedinţa publică din 12 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 13 februarie 2002, SC M. SA a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani, anularea deciziei nr. 66 din 25 ianuarie 2001, emisă de Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi a procesului-verbal din 6 iulie 2001, încheiat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a cumpărat acţiunile societăţii, de la F.P.S., iar dosarul de vânzare-cumpărare conţine o declaraţie a fostului director general, conform căreia situaţia financiară a fost întocmită corect, astfel încât consideră că aceste obligaţii urmează a fi recuperate de la alte persoane, în speţă foştii membrii ai consiliului de conducere ai societăţii, împotriva cărora a făcut mai multe plângeri penale.
Prin sentinţa civilă nr. 237 din 19 noiembrie 2003, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea reclamantului, reţinând, în esenţă, că prin contractul încheiat, reclamantul a cumpărat, atât activul, cât şi pasivul SC M. SA, astfel încât urmează să răspundă pentru acesta din urmă.
Împotriva acestei hotărâri a făcut recurs, reclamantul, cu motivarea că sumele la care a fost obligat cu titlu de impozite pe profit, T.V.A., impozit pe salarii, contribuţii la plafonul special de solidaritate şi majorările de întârziere aferente, au fost legal stabilite de organele de control financiar, dar răspunzători pentru aceste debite, sunt terţe persoane, pe care le indică în motivul de recurs, persoane aflate, unele dintre ele, sub urmărire penală.
Recursul este nefondat.
Atât din actele depuse la dosar, cât şi din susţinerile părţilor, rezultă legalitatea controlului financiar efectuat şi a deciziilor emise. Recurentul-reclamant însuşi, atât la fond, cât şi în motivele de recurs, subliniază acest aspect.
Singura critică adresată hotărârii instanţei de fond, în recursul formulat, este aceea că neregulile financiare constatate sunt anterioare cumpărării acţiunilor de către recurent, aspect irelevant în cauză, atâta vreme, cât acesta a dobândit la cumpărare, atât activul, cât şi pasivul societăţii, iar în ce priveşte situaţia debitelor, avea obligaţia depunerii diligenţelor necesare, pentru a afla cuantumul lor real.
De altfel, în cazul în care se constată vinovăţia pentru aceste debite, a unor terţe persoane, recurentul-reclamant are posibilitatea legală de recuperare de la aceştia, a sumelor la care a fost obligat prin Decizia contestată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC M. SA împotriva sentinţei civile nr. 237 din 19 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7467/2004. Contencios. Anulare parţială... | ICCJ. Decizia nr. 7487/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
