ICCJ. Decizia nr. 7487/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7487/2004
Dosar nr. 5498/2003
Şedinţa publică din 12 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la 10 octombrie 2003, la Curtea de Apel Oradea, reclamantul P.T. a solicitat în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 5428 din 4 iulie 2003, emisă de pârâtă şi, pe cale de consecinţă, recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că părinţii lui s-au refugiat în aprilie 1940, urmare a persecuţiilor etnice exercitate de autorităţile de ocupaţie din Ardealul de Nord, el născându-se în localitatea de refugiu.
Prin sentinţa civilă nr. 485 din 10 noiembrie 2003, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 5428 din 4 iulie 2003, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta, să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a reţinut că reclamantul a făcut dovada refugiului părinţilor săi, datorat persecuţiilor etnice din partea regimului instaurat în Ardealul de Nord, prin Dictatul de la Viena, precum şi dovada naşterii sale în timpul refugiului, fiindu-i aplicabile astfel, dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 586/2002.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, cu motivarea că reclamantul nu era născut la data strămutării părinţilor săi şi în consecinţă, nu avea un domiciliu de unde să fie strămutat.
S-a mai invocat, de asemeni, existenţa unei neconcordanţe între declaraţiile martorilor şi actele de stare civilă depuse la dosar, neconcordanţă care nu a fost clarificată de instanţa de fond.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a apreciat judicios, ca fiind îndeplinite în cauză, prevederile Legii nr. 189/2000, pentru că la data naşterii sale, intimatul-reclamant P.T. a avut, asemeni părinţilor lui, statutul de persoană refugiată din motive etnice.
Privitor la neconcordanţele invocate în motivele de recurs, acestea nu sunt reale, întrucât certificatul de naştere al recurentului indica drept loc al naşterii, localitatea de refugiu, iar certificatul de deces al său indică drept ultim domiciliu al defunctului, localitatea din care familia a fost strămutată.
Faţă de considerentele expuse şi constatând că potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei civile nr. 485 din 10 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7480/2004. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 7488/2004. Contencios → |
---|