ICCJ. Decizia nr. 7653/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7653/2004
Dosar nr. 634/2004
Şedinţa publică din 19 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 25 august 2003, reclamantul F.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, anularea hotărârii nr. 4172 din 22 aprilie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 1 ianuarie 1950 – 20 februarie 1950.
Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat că prin hotărârea atacată, pârâta i-a calculat drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, modificată, pentru perioada 14 ianuarie 1950 - 20 februarie 1950, mai puţin cu 14 zile faţă de perioada prevăzută de Legea nr. 309/2002, care acordă aceste drepturi, începând cu data de 1 ianuarie 1950.
Tribunalul Caraş-Severin, prin sentinţa civilă nr. 2662 din 1 octombrie 2003, a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, în considerarea dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002.
Judecând în fond pricina în primă instanţă, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 477/CA din 9 decembrie 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să-i elibereze reclamantului, o nouă hotărâre, prin care să-i stabilească drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioada 1 ianuarie 1950 - 20 februarie 1950.
Argumentându-şi soluţia, instanţa a reţinut că din interpretarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, rezultă că legiuitorul a stabilit acordarea drepturilor pentru perioada 1950 - 1961, ceea ce înseamnă, calendaristic, 1 ianuarie 1950 - 31 decembrie 1960.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, susţinând, în esenţă, că hotărârea primei instanţe a nesocotit prevederile art. 1 din HG nr. 1114/2002, care prevăd acordarea drepturilor compensatorii pentru efectuarea stagiului militar, în condiţiile respective, pentru perioada 14 ianuarie 1950 – 28 februarie 1961.
Recursul este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din HG nr. 1114/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002, beneficiază de prevederile Legii nr. 309/2002, persoanele, cetăţeni români, care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 14 ianuarie 1950 – 28 februarie 1961.
Întrucât HG nr. 1114/2002 a fost emisă în aplicarea prevederilor art. 9 din Legea nr. 309/2002, fiind dată, potrivit dispoziţiilor art. 108 alin. (2) din Constituţia României, pentru organizarea executării legii menţionate, instanţa fondului nu putea ignora prevederile sale imperative.
Astfel, perioada pentru care se acordă drepturile dispuse de lege, a fost expres şi limitativ indicată în hotărârea de guvern, în vigoare, şi, dat fiind că legea nu prevede în mod concret alt interval, instanţa avea obligaţia respectării acestei dispoziţii, neputând face o altă interpretare, calendaristică.
Având în vedere că perioada în cauză a fost stabilită între 14 ianuarie 1950 – 28 februarie 1961, rezultă că hotărârea nr. 4172/2003, emisă de recurenta-pârâtă, prin care s-au acordat intimatului-reclamant, drepturile solicitate, pentru intervalul 14 ianuarie 1950 – 20 februarie 1950, este corectă şi legală, prima instanţă anulând-o în mod eronat.
Prin urmare, în considerarea celor expuse şi a prevederilor art. 312 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va modifica sentinţa atacată şi în fond, va respinge acţiunea formulată de reclamantul F.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, împotriva sentinţei civile nr. 477/CA din 9 decembrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea formulată de reclamantul F.I.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7652/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7654/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|