ICCJ. Decizia nr. 7656/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7656/2004
Dosar nr. 637/2004
Şedinţa publică din 19 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 14 noiembrie 2003, reclamanta B.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, anularea hotărârii nr. 166 din 19 septembrie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, modificată.
Motivându-şi cererea, reclamanta a arătat că este beneficiară a actului normativ indicat, întrucât la începutul anului 1944, s-a refugiat din Basarabia, în localitatea Cliciova din judeţul Timiş, unde s-a stabilit în luna martie a aceluiaşi an.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 483/CA din 9 decembrie 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantei, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) Legea nr. 189/2000, modificată.
În motivarea soluţiei sale, instanţa a reţinut că prin declaraţiile testimoniale administrate în condiţiile Legii nr. 189/2000, reclamanta a făcut dovada susţinerilor din acţiune, care o îndreptăţesc la acordarea drepturilor solicitate, chiar dacă nu figurează în evidenţele oficiale privind refugiaţii din Basarabia, aceste documente nefiind complete.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, care a susţinut nelegalitatea acesteia şi a menţionat, în esenţă, că instanţa nu putea admite acţiunea reclamantei, doar pe baza declaraţiilor a doi martori, în situaţia în care ea nu figurează în actul emis de Direcţia Judeţeană de Timiş a Arhivelor Naţionale.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Normele pentru aplicarea OG nr. 105/1999, aprobate prin HG nr. 127/2002, dovada persecuţiei etnice se poate face, în lipsa actelor oficiale, şi prin declaraţie cu martori.
Prin urmare, lipsa unor documente oficiale care să ateste refugiul reclamantei, nu poate atrage respingerea acţiunii, atâta timp, cât prin declaraţiile autentice ale martorilor C.V. şi A.F., aceasta a probat situaţia de fapt expusă în cererea introductivă.
În ceea ce priveşte adresa nr. C-915 din 16 iunie 2003, emisă de Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, care nu o cuprinde pe reclamantă, printre persoanele refugiate din Basarabia, aceasta nu este relevantă, pe de o parte, pentru că, aşa după cum în mod corect, a reţinut instanţa fondului, în raport cu situaţia istorică a momentului, acest document nu poate fi considerat, ca fiind complet.
Pe de altă parte, acest înscris reprezintă o probă negativă care nu poate fi administrată şi apreciată ca atare.
Faţă de cele expuse, Curtea constată că instanţa de fond a reţinut corect, situaţia de fapt dedusă judecăţii şi a aplicat corespunzător dispoziţiile legale incidente, pronunţând o hotărâre legală şi temeinică, motiv pentru care, în considerarea prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin împotriva sentinţei civile nr. 483/CA din 9 decembrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7655/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7658/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|