ICCJ. Decizia nr. 8099/2004. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 5 iunie 2001, SC C.F. SRL Slatina a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și Garda Financiară Olt, să se dispună anularea deciziei nr. 614 din 30 aprilie 2001 și a procesului-verbal de control din 20 decembrie 2000 și exonerarea de plată la bugetul statului, a sumei de 1.786.308.367 lei, reprezentând accize, în sumă de 1.492.173.367 lei și majorări de întârziere, în sumă de 294.134.000 lei.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 705 din 20 septembrie 2001, a respins ca nefondată, acțiunea, reținând legalitatea actelor de control financiar prin care s-au stabilit obligațiile de plată ale reclamantei, către bugetul de stat, cu titlu de accize și majorări de întârziere.
împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 3041C. proc. civ., susținând în esență că se impune rejudecarea cauzei, pentru efectuarea unei expertize contabile care să stabilească modul de deducere a accizelor, în raport cu actele depuse la dosar.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 7 alin. (3) din O.G. nr. 27/2000, "exercitarea dreptului de deducere este condiționată de existența documentelor justificative care atestă proveniența legală".
Din analiza facturilor emise de societatea furnizoare s-a reținut că acestea nu poartă viza supraveghetorului fiscal, iar autorizația de comercializare a băuturilor alcoolice a expirat la data de 11 martie 2000.
Societatea recurentă a livrat atât alcool etilic rafinat, producătorilor de băuturi alcoolice, cât și utilizatorilor, în scop tehnologic, folosind două blocuri distincte de facturi.
întrucât exercitarea dreptului de deducere al accizelor plătite la cumpărarea alcoolului utilizat ca materie primă de către recurentă, la producerea băuturilor alcoolice, este condiționată de existența documentelor justificative prevăzute de art. 7 alin. (3) lit. b) din O.G. nr. 27/2000, neprezentate de recurentă, atât măsurile dispuse de organele de control, cât și actele încheiate, sunt legale.
Referitor la majorările de întârziere calculate potrivit art. 50 din O.G. nr. 27/2000, se constată și sub acest aspect, legalitatea actelor de control financiar, întrucât neplata accizelor la termenele stabilite atrage majorări de întârziere, potrivit legii.
Așa fiind, recursul declarat de reclamantă este nefondat și a fost respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8055/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 8103/2004. Contencios → |
|---|
