ICCJ. Decizia nr. 8577/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conf. Lg. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8577/2004
Dosar nr. 8117/2004
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, anularea deciziei nr. 7160 din 14 iunie 2004, emisă de pârâtă şi menţinerea în întregime, a hotărârii nr. 7160 din 26 august 2003, emisă de aceeaşi autoritate pârâtă.
În motivarea acţiunii sale, reclamanta a arătat că prin Decizia contestată, pârâta a anulat hotărârea prin care îi stabilise calitatea de persoană refugiată şi beneficiară a Legii nr. 189/2000.
A apreciat că hotărârea pe care o contestă, este nelegală, deoarece tatăl său, împreună cu familia au fost refugiaţi, astfel cum rezultă din extrasul eliberat de Arhivele Naţionale Bihor, care atestă că a fost luat în evidenţă la 11 septembrie 1944, dar, în realitate, tatăl său a plecat în anul 1940.
A mai arătat că, împrejurarea că fratele său, D.N., s-a născut la 7 decembrie 1944, în localitatea Vadu Crişului, se explică prin lipsa serviciilor medicale în satul Zece Hotare.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 438/CA/2004 - P din 13 septembrie 2004, după ce, în prealabil, a respins excepţia tardivităţii introducerii cererii, la instanţă, invocată de pârâtă, a respins ca nefondată, acţiunea, reţinând în esenţă, că în cauză, reclamanta nu a făcut dovada refugiului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi, reiterând motivele din acţiunea introductivă, a susţinut, în esenţă, că instanţa a interpretat greşit legea şi probele administrate în cauză.
Examinând hotărârea atacată, în raport cu criticile formulate, cu actele dosarului şi normele legale incidente cauzei, se constată că recursul este nefondat.
Prin Decizia nr. 7160 din 26 august 2003, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, a admis cererea reclamantei şi a stabilit calitatea acesteia, de persoană strămutată din motive etnice, acordându-i, pentru perioada 15 noiembrie 1940 - 15 februarie 1945, drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Ulterior, prin Decizia nr. 7160 din 4 iunie 2004, pârâta a anulat hotărârea emisă la 26 august 2003, ca fiind eronată, prin actele prezentate, reclamanta nefăcând dovada că se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.
Într-adevăr, din extrasul nr. 4098 din 29 iulie 2003, eliberat de către Direcţia Arhivelor Naţionale Bihor, rezultă că numitul D.I. figurează în indexul cu evidenţa refugiaţilor români din Ungaria, întocmit la data de 11 septembrie 1944, iar din declaraţiile notariale ale martorilor D.I. şi M.M., reiese că reclamanta, împreună cu familia sa, s-a refugiat în perioada noiembrie 1940 - februarie 1945, din localitatea Vadu Crişului, în localitatea Zece Hotare.
Declaraţiile notariale ale martorilor sunt infirmate şi de datele din certificatul de naştere al fratelui reclamantei, din care reiese că naşterea acestuia a avut loc la data de 7 decembrie 1944, tot în localitatea Vadu Crişului, localitate care se afla în teritoriul cedat Ungariei, fiind, totodată şi localitatea de unde susţineau martorii, că părinţii reclamantei ar fi plecat în luna noiembrie 1940.
La aceste date contradictorii, se adaugă şi declaraţiile martorilor B.D. şi M.D., depuse în dosarul celuilalt frate al reclamantei, D.I., care au declarat că familia acestuia ar fi fost plecată în refugiu, în perioada septembrie 1944 - februarie 1945, din localitatea Vadu Crişului, în localitatea Roşia.
Prin urmare, pretinsul refugiu al tatălui reclamantei, în 1940, nu a fost dovedit, naşterea fratelui D.N., la 7 decembrie 1944, în Vadu Crişului, localitatea de domiciliu, infirmă refugiul mamei şi a copiilor.
În plus, fraţii vorbesc despre refugiul în localitatea Roşia, iar când motivează naşterea fratelui, D. N., în Vadu Crişului, vorbesc despre Zece Hotare, ca fiind localitatea de refugiu.
Prin urmare, faţă de susţinerile nedovedite şi datele contradictorii furnizate în cauză, se constată că în mod corect prima instanţă a respins acţiunea reclamantei.
În consecinţă, recursul este nefondat şi urmează a se respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta M.M. împotriva sentinţei nr. 438/CA/2004 - P din 13 septembrie 2004 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8576/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8578/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
