ICCJ. Decizia nr. 8576/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8576/2004
Dosar nr. 8116/2004
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta R.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, anularea hotărârii nr. 3555 din 7 aprilie 2004 şi emiterea unei noi hotărâri, prin care să i se recunoască dreptul de beneficiară a prevederilor OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a născut la 25 august 1941, în localitatea Mociu, în timpul refugiului părinţilor, unde a locuit până în anul 1945, când s-a înapoiat împreună cu familia, la fostul domiciliu din oraşul Bistriţa.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 105/F/CA din 7 decembrie 2004, a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 3555 din 7 aprilie 2004 şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 25 august 1941 - 6 martie 1945, cu cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că reclamanta a făcut dovada că s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, astfel că dobândeşte şi ea, calitatea de persoană refugiată, conform art. 100 C. fam. şi art. 14 din Decretul nr. 31/1954, care stabilesc că minorul locuieşte la părinţii săi.
Împotriva acestei sentinţe, pârâta a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că instanţa a interpretat eronat, actul dedus judecăţii, pronunţând o hotărâre, cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale.
În acest sens a precizat că statutul de persoană refugiată nu se poate transfera asupra copiilor născuţi după refugiul părinţilor, întrucât acest statut este strâns legat de persoana titularului şi nu poate fi valorificat de urmaşii acestuia.
Cum în momentul refugierii reclamanta nu a fost născută şi nici concepută, nu poate fi considerată ca fiind refugiată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin HG nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, şi cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut consecinţe identice, atât asupra părinţilor, cât şi asupra copiiilor, indiferent că au fost născuţi înainte sau în timpul refugiului.
Cum reclamanta s-a născut la 25 august 1941, în localitatea Mociu - Sărmaş, judeţul Turda, unde părinţii săi s-au refugiat din Bistriţa Năsăud, potrivit dovezilor prezentate, curtea de apel a apreciat în mod corect, că, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
În consecinţă, se constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, iar motivele de casare fiind nefondate, recursul urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 105/F/CA din 7 decembrie 2004, a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 8574/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8577/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|