ICCJ. Decizia nr. 8574/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8574/2004
Dosar nr. 8008/2004
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, la data de 28 aprilie 2004, T.L. a contestat hotărârea pârâtei Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, prin care aceasta i-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii a susţinut că a fost deportată, împreună cu familia în Transnistria, în anul 1942, la ordinul mareşalului Antonescu şi că, potrivit Legii nr. 189/2000 şi a HG nr. 127/2002, faptul deportării se poate proba cu martori, iar pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti a nedreptăţit-o.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1460 din 10 iunie 2004, a respins ca nefondată, acţiunea, reţinând în esenţă, că reclamanta nu a făcut dovada persecuţiei etnice, nefiind incidente prevederile Legii nr. 189/2000, actul administrativ contestat fiind legal.
După pronunţarea acestei hotărâri, reclamanta, la 28 iulie 2004, a înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, o cerere prin care a solicitat să-i fie recunoscute drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de persoană deportată în Transnistria, în perioada 1942 - 1944.
Prin încheierea de la 21 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 2580/2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, în temeiul art. 84 C. proc. civ., a calificat cererea, drept recurs împotriva sentinţei civile nr. 1460 din 10 iunie 2004 şi a dispus scoaterea de pe rol, a cauzei şi înaintarea dosarului, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea recursului.
Examinând hotărârea atacată, în raport cu actele dosarului şi normele legale incidente cauzei, se constată că recursul este fondat, în sensul şi pentru considerentele ce urmează.
Prin hotărârea nr. 11289/4611 din 11 martie 2004, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, a respins cererea formulată de T.L., apreciind că nu a dovedit persecuţia etnică invocată şi că nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
În motivarea acestei hotărâri, pârâta a arătat că din declaraţiile martorilor Ş.C. şi T.F. rezultă că solicitanta a fost deportată în perioada 1942 - 1944, în comuna Ciortovaca, în prezent teritoriu al Republicii Moldova, fără să se precizeze localitatea din care aceasta a fost deportată şi motivul deportării.
A mai arătat că martorii o cunosc pe reclamantă, de peste 50 de ani, adică au cunoscut-o după 10 ani de la deportare, neparticipând în mod direct la evenimentele relatate.
Într-adevăr, din declaraţiile notariale ale numiţilor Ş.C. şi T.F., nu rezultă data exactă a deportării, localitatea din care reclamanta ar fi fost strămutată şi nici împrejurarea că martorii cunosc direct cele relatate.
În susţinerea cererii sale, reclamanta a prezentat adeverinţa nr. 160 din 18 februarie 2003, eliberată de Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună", din care reiese că aceasta a fost strămutată, figurând în bazele de date de care Guvernul german dispune, ca victimă a deportării romilor în Transnistria, motiv pentru care i s-a acordat sprijin financiar de 1000 mărci germane (511 Euro).
Dovezile menţionate sunt, însă, insuficiente şi nu au fost completate cu alte probe care să facă dovada certă a persecuţiei etnice, respectiv a deportării reclamantei, din motive etnice şi nici perioada exactă a pretinsei deportări.
De aceea, se impune completarea probatoriului, cu acte şi/sau martori, care să confirme susţinerile reclamantei, atât în ce priveşte situaţia de deportată, cât şi perioada deportării acesteia.
În consecinţă, pentru cele ce preced, recursul va fi admis, se va casa hotărârea atacată şi se va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta T.L. împotriva sentinţei civile nr. 1460 din 10 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8573/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8576/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
