ICCJ. Decizia nr. 8746/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8746/2004
Dosar nr. 1893/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 21 octombrie 2003, reclamantul G.R. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Teleorman, solicitând obligarea pârâtei, să constate că şi perioada 28 aprilie 1954 - 11 noiembrie 1956 se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002.
În motivarea acţiunii, a arătat că a făcut dovada că în perioada menţionată, a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1972 din 20 noiembrie 2003, a admis acţiunea şi a obligat pârâta, să emită o decizie întemeiată pe prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, în sensul de a recunoaşte perioada 1 noiembrie 1954 - 11 noiembrie 1956, ca fiind perioada prestată în detaşamente de muncă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că şi în perioada menţionată în dispozitiv, reclamantul a prestat aceeaşi muncă şi în acelaşi loc, ca şi în perioada anterioară, recunoscută de către pârâtă.
Împotriva sentinţei a formulat recurs, pârâta, considerând-o în parte netemeinică şi nelegală.
În motivarea recursului a arătat că, prin hotărârea nr. 4510 din 8 aprilie 2003, s-a admis cererea reclamantului, pentru perioada 28 aprilie 1954 - 28 mai 1955, iar ulterior, prin Decizia de revizuire, s-a recunoscut, ca fiind efectuată în detaşamente de muncă ale Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, perioada 28 aprilie 1954 - 2 aprilie 1955.
A susţinut că perioada 2 aprilie 1955 - 11 noiembrie 1956, în care reclamantul a satisfăcut serviciul militar în cadrul U.M. nr. 1250, nu poate fi considerată ca fiind efectuată în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetăţean român care a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1956 - 1961.
În aplicarea dispoziţiilor legale sus invocate, recurenta-pârâtă a emis hotărârea nr. 4510 din 8 aprilie 2003, revizuită prin Decizia nr. 634 din 23 ianuarie 2004, prin care s-a constatat că intimatul-reclamant beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 28 aprilie 1954 - 28 mai 1955.
Din fişa de evidenţă eliberată de U.M. nr. 02405, rezultă că reclamantul, de la data încorporării şi până la data când a fost lăsat la vatră, respectiv 11 noiembrie 1956, a fost folosit ca „mână de lucru", nefiind instruit din punct de vedere militar, astfel că schimbarea, pe parcursul efectuării stagiului militar, a unităţii militare, nu are nici o relevanţă, în mod constant la rubrica privind „funcţia" avută în timpul executării serviciului militar fiind făcută aceeaşi menţiune: „mână de lucru".
Prin urmare, faţă de cele ce preced, se constată că sentinţa pronunţată de curtea de apel, este legală şi temeinică, iar recursul fiind nefondat, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Teleorman împotriva sentinţei civile nr. 1972 din 20 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8745/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8747/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
