ICCJ. Decizia nr. 8929/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8929/2004
Dosar nr. 7928/2004
Şedinţa publică din 13 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată cu nr. 341 din 21 aprilie 2004, la Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia de contencios administrativ, reclamantul S.D., în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Harghita, a contestat hotărârea nr. 355 din 10 februarie 2004, prin care s-a dispus, de către Comisia specială din cadrul pârâtei, respingerea ca tardiv depusă, a cererii formulate, în calitate de soţ supravieţuitor, pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, la art. 3 şi 5.
În motivare, reclamantul a susţinut că hotărârea contestată este nelegală, având în vedere că înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dovedesc că este în drept să beneficieze de prevederile acestei legi.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Harghita a solicitat respingerea contestaţiei, ca fiind neîntemeiată, în ceea ce priveşte data depunerii cererii.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 164 din 14 iunie 2004, a admis acţiunea acestuia, a anulat hotărârea nr. 355 din 10 februarie 2004 şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să îi recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 decembrie 1942 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că reclamantul a făcut toate demersurile cerute de lege, adresându-se Arhivelor Naţionale, în termenul legal prevăzut, pentru obţinerea înscrisurilor oficiale, în vederea susţinerii cererii sale, iar faptul că cererea sa a fost greşit îndreptată, nu este de natură a-l înlătura de la beneficiul acordat de lege, pe soţul supravieţuitor.
Din actele cauzei, instanţa de fond a mai reţinut că reclamantul justifică promovarea acţiunii, fiind dovedită situaţia deportării şi refugiului în altă localitate, în care s-a aflat soţia sa, împreună cu mama acesteia şi cu ceilalţi fraţi, în perioada 1 decembrie 1942 - 6 martie 1945.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Harghita, criticând soluţia instanţei, în raport cu aspectul ce vizează data depunerii cererii, la comisie.
Critica adusă sentinţei, în recurs, se vădeşte a fi neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile legii, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
În raport cu aceste dispoziţii legale, prima instanţă a reţinut corect, calitatea de refugiat a soţiei reclamantului, strămutată din comuna Corbu, judeţul Mureş, în comuna Bistricioara, judeţul Neamţ.
De asemenea, în mod judicios a reţinut instanţa, împrejurarea că reclamantul, în cadrul termenului prevăzut de lege, a depus toate diligenţele, pentru a dovedi, cu acte oficiale, situaţia de refugiu, în care s-a aflat, soţia sa, împreună cu membrii de familie, ca urmare a strămutării forţate, din motive etnice.
În concluzie, sentinţa pronunţată în cauză fiind legală, urmează a se respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Harghita împotriva sentinţei nr. 164 din 14 iunie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8928/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8930/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
