ICCJ. Decizia nr. 8956/2004. Contencios. Refuz de a face dovada că a declarat recurs în anulare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8956/2004
Dosar nr. 7037/2004
Şedinţa publică din 14 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 19 martie 2004, reclamanta I.M. a chemat în judecată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând obligarea acestuia să facă dovada că a declarat recurs în anulare, în dosarul nr. 5193/2003 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, înainte de data de 26 noiembrie 2002, să se depună această dovadă, precum şi memoriul A.P.A.P.S., care a stat la baza formulării recursului.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că a fost disponibilizată de la A.P.A.P.S., dar a obţinut hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, de reintegrare în muncă, cu plata despăgubirilor cuvenite.
După un an de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a sentinţei, a luat cunoştinţă de promovarea recursului în anulare a sentinţei, în baza memoriului adresat de A.P.A.P.S.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 772 din 26 aprilie 2004, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârât şi în consecinţă, a respins ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs, reclamanta I.M., susţinând în esenţă că instanţa a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, bazându-se pe o sentinţă aflată în recurs, în momentul pronunţării şi că nu există tripla identitate cerută de dispoziţiile art. 1201 C. civ.
Recursul este nefondat.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă sub nr. 202/CA/2002, reclamanta-recurentă a solicitat obligarea Procurorului general, să-i comunice Memoriul A.P.A.P.S., care a stat la baza declarării recursului în anulare.
Prin sentinţa civilă nr. 827 din 27 februarie 2004, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 380 din 6 septembrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, acţiunea reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată.
Aşa fiind, soluţia instanţei de fond, care a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, este legală şi temeinică, motiv pentru care recursul declarat de reclamantă se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta I.M., împotriva sentinţei civile nr. 772 din 26 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8954/2004. Contencios. Anulare decizie de... | ICCJ. Decizia nr. 8959/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
