ICCJ. Decizia nr. 1019/2005. Contencios
Comentarii |
|
La data de 14 ianuarie 2004, înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost învestită cu soluționarea recursului jurisdicțional declarat de Procurorul financiar de pe lângă Curtea de Conturi București, împotriva sentinței civile nr. 78 din 28 martie 2003, a Colegiului jurisdicțional București, prin care s-a respins ca neîntemeiat, actul de sesizare privind obligarea intimatului B.T., la plata sumei de 37.953.400.000 lei, despăgubiri civile către Consiliul General al municipiului București, reprezentând plăți nelegale în cadrul proiectului "Modernizarea infrastructurii urbane a municipiului București", cuprinzând cinci obiective de investiții.
în esență, s-a arătat că intimatul, în calitate de ordonator principal de credite, era obligat să efectueze licitațiile necesare, dar nu să procedeze și la efectuarea plăților, în condițiile în care acordul de împrumut încheiat nu intrase în efectivitate, potrivit art. 3 din O.G. nr. 18/1999.
Procurorul financiar a invocat necompetența materială a instanței supreme învestită cu soluționarea recursului jurisdicțional declarat, arătând că potrivit art. II alin. (1) din Legea nr. 195/2004, competența materială în soluționarea cauzei revine Curții de Apel București.
Examinând excepția de necompetență materială invocată, se constată că este întemeiată.
în conformitate cu art. II alin. (1) din Legea nr. 195/2004: "recursurile împotriva hotărârilor date fără drept de apel potrivit legii în vigoare la data pronunțării lor și aflate pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, se trimit, spre judecată, instanțelor imediat superioare celor care au pronunțat hotărârea în primă instanță. în același sens sunt și dispozițiile art. 299 alin. (3) C. proc. civ.
întrucât în primă instanță cauza a fost judecată de fostul Colegiu jurisdicțional București și deoarece urmare a O.U.G. nr. 117/2003, aprobată prin Legea nr. 49/2004, activitatea jurisdicțională a Curții de Conturi a fost preluată de instanțele de drept comun, fostul Colegiu jurisdicțional având corespondent, ca și grad de jurisdicție, Tribunalul București, se constată că în soluționarea cauzei, ca instanță imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în primă instanță, competența materială revine Curții de Apel București, căreia i s-a trimis dosarul.
← ICCJ. Decizia nr. 1009/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 95/2005. Contencios → |
---|