ICCJ. Decizia nr. 1160/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1160/2005
Dosar nr. 5985/2004
Şedinţa publică din 23 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 15 martie 2004, reclamanta L.E. a solicitat anularea hotărârii nr. 9067 din 30 ianuarie 2004, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi recunoaşterea calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a pronunţat sentinţa civilă nr. 277/CA/PI din 5 aprilie 2004, prin care a respins acţiunea introdusă de L.E. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Bihor.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a recunoscut că a trecut graniţa din localitatea de refugiu a tatălui, în localitatea de domiciliu, pentru a avea grijă de casă, că la 17 februarie 1941 s-a căsătorit în localitatea de domiciliu, Dobriconeşti şi că a locuit acolo cu soţul ei, până ce acesta a fost dus pe front, după care ea ar fi plecat la tatăl ei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, L.E.
Recursul este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că reclamanta nu a declarat că au obligat-o autorităţile maghiare să plece, nici pe ea, nici pe ceilalţi membri ai familiei.
Tatăl acesteia a plecat de bună voie, pentru a nu fi deportat, iar soţul a fost dus pe front.
Mai este de reţinut că reclamanta a recunoscut că a hotărât să rămână cu soţul ei, în Dobriconeşti, în casa părintească, că nu a fost persecutată etnic, iar plecarea pe front a soţului şi apoi a reclamantei, la părinţi ca să nu stea singură, nu este persecuţie etnică.
Faţă de aceste considerente, soluţia instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul se priveşte ca nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.E., împotriva sentinţei nr. 277/CA/PI din 5 aprilie 2004, a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1159/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1162/2005. Contencios → |
|---|
