ICCJ. Decizia nr. 130/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309 / 2002. Contestaţie în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 130/2005
Dosar nr. 7278/2004
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2005
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 16 iulie 2004, M.V. a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Braşov, să se dispună pe calea contestaţiei în anulare, potrivit art. 318 alin. (1) C. proc. civ., anularea deciziei civile nr. 332 din 29 ianuarie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ.
În motivarea contestaţiei în anulare s-a arătat că dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale, întrucât instanţa a omis să examineze unul din motivele de recurs, respectiv că stagiul militar a fost efectuat în detaşamentul de muncă, în construcţii.
Examinând contestaţia în anulare formulată, se constată că este nefondată.
Prin Decizia nr. 332 din 29 ianuarie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, s-a admis recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, împotriva sentinţei civile nr. 141/F din 1 iulie 2003, a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a casat sentinţa atacată şi în fond, s-a respins acţiunea, ca tardiv introdusă.
Ca atare, se reţine pe de o parte, că recursul a fost declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, şi nu de reclamantul-contestator M.V.
Pe de altă parte, prin Decizia atacată cu contestaţie în anulare. potrivit art. 318 alin. (1) C. proc. civ., s-a casat sentinţa recurată şi în fond, s-a respins acţiunea, ca tardiv introdusă, neexaminându-se fondul ei.
Prin urmare, aspectul invocat ca omisiune de examinare a instanţei de recurs, respectiv că reclamantul-contestator a efectuat stagiul militar într-un detaşament de muncă, în construcţii, nu poate fi reţinut.
Aşa fiind, contestaţia în anulare este nefondată şi urmează să fie respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de M.V., împotriva deciziei nr. 332 din 29 ianuarie 2004, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1299/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1300/2005. Contencios. Anulare decizie... → |
---|