ICCJ. Decizia nr. 2261/2005. Contencios. Refuz plată sumă reprezentând dobândă legală. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2261/2005
Dosar nr. 5766/2004
Şedinţa publică din 5 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin actul de sesizare nr. 298/118 D din 21 iulie 1997, Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Bucureşti a sesizat Colegiul jurisdicţional Bucureşti, solicitând obligarea în solidar a pârâţilor S.B. şi O.C., director şi respectiv, şef serviciu în cadrul Direcţiei Trezoreriei - Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Fiscal de Stat a municipiului Bucureşti, la plata sumei de 114.957.676 lei reprezentând T.V.A. rambursat nelegal firmei SC P. SRL, plus foloasele nerealizate.
Învestită cu soluţionarea acestei cauze, în temeiul dispoziţiilor OUG nr. 17/2003, Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 422 din 2 martie 2004, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Fiscal de Stat a municipiului Bucureşti, iar pe fond, a admis în parte actul de sesizare şi a obligat pârâţii, în solidar, la plata dobânzii legale aferente debitului de 114.957.876 lei, pentru perioada 13 iunie 1995 - 10 noiembrie 1997.
S-a reţinut că pârâţii au obligaţia să achite contravaloarea acestei dobânzi, considerând că aceasta constituie, ca şi suma reţinută prin actul de sesizare, prejudiciul efectiv suferit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Fiscal de Stat a municipiului Bucureşti.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, pârâţii S.B. şi O.C., care au susţinut, în esenţă, că instanţa a acordat ceea ce nu s-a cerut, prin actul de sesizare nefiind incluse dobânzile calculate pe intervalul 16 iunie 1995 - 10 noiembrie 1997.
În plus, în opinia recurentelor, obligarea la plata acestei sume nu se mai justifică, în condiţiile în care prejudiciul a fost acoperit.
Recursul este fondat.
Prin actul de sesizare nr. 298/118 D din 21 iulie 1997, Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Bucureşti a solicitat obligarea celor doi pârâţi la plata de despăgubiri civile în sumă de 114.957.876 lei, reprezentând T.V.A. rambursat nelegal de către SC P. SRL, plus foloase nerealizate.
Prin Decizia nr. 715 din 5 martie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia civilă, a admis acţiunea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Fiscal de Stat a municipiului Bucureşti şi a obligat SC P. SRL, la plata sumei 114.957.876 lei T.V.A. încasate necuvenit, plus dobânda legală calculată pentru perioada cuprinsă între 11 noiembrie 1997 şi până la plata efectivă (hotărârii puse în executare).
Astfel fiind şi având în vedere dispoziţiile art. 71 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, în conformitate cu care Colegiul jurisdicţional se pronunţă numai în limitele actului de sesizare cu a cărui judecare a fost învestit, urmează a se reţine că obligarea pârâţilor la plata unor sume, altele decât cele care au făcut obiectul actului de sesizare, constituie o soluţie nelegală şi netemeinică. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât în cauză s-a făcut dovada recuperării integrale a prejudiciului, împrejurare în care actul de sesizare al Procurorului financiar a rămas fără obiect.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.B. şi O.C. împotriva sentinţei civile nr. 422 din 2 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge actul de sesizare al Procurorului financiar.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 aprilie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2187/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2267/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|