ICCJ. Decizia nr. 242/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 242/2005
Dosar nr. 4243/2004
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă înregistrată cu nr. 1005 din 22 ianuarie 2004, la Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamanta C.R. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 12711 din 25 noiembrie 2003, emisă de pârâtă, prin care i s-a respins cererea privind stabilirea calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada 1 august 1944 - data concepţiei şi până la 6 martie 1945.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că familia sa a fost strămutată din Gherla, în Ungaria, la Seghedin, ca urmare a ocupării Ardealului de Nord şi că aceasta s-a născut la 25 aprilie 1945, după reîntoarcerea în localitatea de domiciliu.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii.
Curtea de Apel Cluj, prin sentinţa civilă nr. 259 din 18 februarie 2004, a respins acţiunea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamanta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000, în cauză nefiind dovedită persecuţia etnică.
Pe de altă parte, întrucât schimbarea domiciliului părinţilor a avut loc într-o perioadă în care reclamanta nu era născută, aceasta nu poate invoca suportarea unor acte de persecuţie etnică.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, susţinând în fapt, că, toţi membrii familiei sale au fost strămutaţi forţat din localitatea Gherla, în Seghedin - Ungaria, revenind în ţară la 30 martie 1945.
Astfel, pentru perioada 1 august 1944 - 30 martie 1945, de 7 luni şi 6 zile, consideră că este îndreptăţită să beneficieze de prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile legii, persoana cetăţean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
În raport cu aceste dispoziţii, care prevăd expres atât situaţiile de la lit. a) - f), cât şi perioada de timp 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, pentru care se face aplicarea legii, rezultă că recurenta-reclamantă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru acordarea drepturilor recunoscute de actul normativ menţionat, având în vedere că aceasta s-a născut după încetarea stării de refugiu şi revenirea părinţilor săi, în localitatea din ţară, unde şi-au avut domiciliul, înainte de strămutare.
În consecinţă, prezentul recurs urmează a se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.R. împotriva sentinţei civile nr. 259 din 18 februarie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2419/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2422/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
