ICCJ. Decizia nr. 283/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 283/2005
Dosar nr. 5859/2004
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 238/CA/2004 - PI din 29 martie 2004, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta P.D., împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi în consecinţă, a anulat hotărârea nr. 8066 din 7 noiembrie 2003, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Lega nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Oradea a reţinut în esenţă că reclamanta, născută în perioada refugiului părinţilor săi, beneficiază de prevederile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Bihor, susţinând că instanţa de fond a dat o hotărâre lipsită de temei legal, art. 1 din OG nr. 105/1999 neprevăzând ca beneficiari, copiii născuţi în refugiul părinţilor lor.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamanta s-a născut la data de 14 august 1942, în municipiul Timişoara, unde părinţii săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situaţii enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei rezultă că, atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective. în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit, astfel, toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999, şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară, soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor etnice.
Cu această motivare, soluţia Curţii de Apel Oradea este legală şi temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei nr. 238/CA/2004 - PI din 29 martie 2004, a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 280/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 292/2005. Contencios.. Contestaţie în anulare → |
|---|
