ICCJ. Decizia nr. 2902/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2902/2005
Dosar nr. 3283/2003
Şedinţa publică din 10 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 23 iunie 2003, la Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamanta P.A. a contestat hotărârea nr. 68939 din 24 mai 2002, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, astfel cum rezultă din cererea introductivă de instanţă.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 866 din 16 iulie 2003, a respins cererea.
Instanţa a reţinut că prin hotărârea nr. 148 din 24 mai 2002, pârâta a recunoscut reclamantei, statutul de persoană strămutată din motive etnice, pentru perioada 12 martie 1941 - 6 martie 1945, dispunând acordarea drepturilor legale, începând cu data de 1 mai 2002.
Hotărârea a fost contestată de reclamantă, iar Curtea de Apel Cluj i-a respins, ca tardivă, acţiunea, prin sentinţa civilă nr. 530 din 8 mai 2003, pronunţată în dosarul nr. 2332/2003.
Astfel, instanţa a reţinut că reclamanta a mai cerut acelaşi lucru, însă şi la acel moment, ca şi la data acţiunii de faţă, cererea era tardiv formulată.
Împotriva sentinţei de mai sus a declarat recurs, reclamanta P.A.
În motivarea recursului, reiterând susţinerile din acţiunea introductivă de instanţă, a învederat că instanţa a apreciat eronat situaţia de fapt şi a aplicat greşit legea.
Recurenta-reclamantă a precizat că prin acţiunea ce formează obiectul dosarului nr. 4212/2003 al Curţii de Apel Cluj, în care s-a pronunţat sentinţa atacată, cu recursul de faţă, a contestat Decizia nr. 68939 din 20 august 2002, a Casei Judeţene de Pensii Cluj, pe care a primit-o la 26 mai 2003, iar nu hotărârea nr. 148 din 24 mai 2002, cum greşit a reţinut instanţa.
Verificând cauza, în funcţie de recursul formulat, se constată că acesta este fondat, în sensul şi pentru considerentele ce urmează.
Reclamanta P.A. a contestat Decizia nr. 68939 din 30 august 2002, a Casei Judeţene de Pensii Cluj, privind acordarea pensiei pentru munca depusă şi limita de vârstă emisă în baza Legii nr. 19/2000, iar nu Decizia nr. 148 din 24 mai 2002, prin care reclamantei i s-au stabilit drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond.
Astfel, este de necontestat că obiectul pricinii îl reprezintă contestarea unei decizii de pensionare în legătură cu modul de stabilire a pensiei, or potrivit prevederilor art. 155 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, tribunalele sunt cele care soluţionează astfel de litigii.
Având în vedere, deci, obiectul litigiului şi prevederile legale în materie, Curtea constată că în cauza de faţă, competenţa soluţionării aparţine Tribunalului Cluj, secţia conflicte de muncă.
În consecinţă, pentru cele ce preced, recursul va fi admis, se va casa hotărârea atacată şi se va trimite cauza, spre competentă soluţionare, Tribunalului Cluj, secţia conflicte de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta P.A. împotriva sentinţei civile nr. 866 din 16 iulie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Cluj, secţia conflicte de muncă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2900/2005. Contencios. Anulare Hotărâre de... | ICCJ. Decizia nr. 2903/2005. Contencios. Refuz acordare plata... → |
---|